kiloCalorii Blog Pagina 2

Laptele de capră poate distruge cancerul în 90 zile – Mariana Borloveanu, Leacuri mănăstireşti

Aşa cum bine ştim, cei mai longevivi oameni de pe planetă trăiesc în Munţii Caucaz, şi asta pentru că din alimentaţia de fiecare zi a lor nu lipseşte laptele de capră. Pe lângă ridicarea imunităţii, acesta are şi rolul de a echilibra toţi factorii fizici şi psihici de care organismul uman are nevoie. Cura cu lapte de capră crud fortifică plămânii, tratând până la vindecare afecţiunile cardiovasculare şi intestinale. Cancerele descoperite în faza incipientă a bolii pot fi stopate după un tratament de 90 de zile. Monahul Gheorghios Karaisaridis, din Atena, deţine taina multor leacuri mănăstireşti, unul dintre cele mai apreciate fiind tămăduirea cu lapte de capră crud.

Cel de la animalele cu blana roşie este mai sănătos

Opţiunile în ceea ce priveşte consumul de lapte dincolo de vârsta copilăriei sunt diferite, acesta fiind cel mai bine tolerat în primii ani de viaţă, conform cercetătorilor tasmanieni. Având în vedere faptul că întreaga viaţă a omului este o luptă continuă cu mediul în care acesta trăieşte, prioritară trebuie să fie întărirea sistemului imunitar al fiecăruia. Laptele pe care îl dau caprele roşii este cel mai sănătos, cu condiţia ca acesta să fie consumat crud. Laptele de capră nefiert, consumat cât mai repede după mulgere, fortifică organismul şi întăreşte imunitatea naturală în TBC, anemii, afecţiuni paratiroidiene care generează spasmofilii rebele sau cronice, dezechilibre hormonale, cancere în forme incipiente, convalescenţe majore sau atrofii musculare. Modul în care consumul de lapte crud ajută organismul face ca acesta să acţioneze ca un medicament, înlăturând slăbiciunea, redând vigoarea şi ajutând organismul să lupte cu boala. Chiar şi persoanelor care se consideră perfect sănătoase li se recomandă un consum minim de 200 ml de lapte de capră crud pe zi, acesta stabilizând imunitatea specifică fiecărei vârste, iar cei bolnavi recăpătându-şi rezistenţa, reuşesc să lupte cu forme dintre cele mai severe ale bolilor.

Luaţi şi miere de două ori pe zi

În tratarea bolilor, laptele de capră este preferat celorlalte tipuri de lapte, deoarece conţine un acid organic foarte puternic, care s-a demonstrat că opreşte evoluţia cancerului aflat în stadiul incipient. Cura cu lapte de capră se poate face şi în reprize scurte, de cinci-zece zile, în situaţia în care este consumat pentru energizarea şi mineralizarea unui organism predispus la anumite boli. Cantitatea recomandată pentru fiecare zi este de 250 ml lapte dimineaţa şi 250 ml seara, la un sfert de oră după masă.

În tratamentul bolnavilor diagnosticaţi cu cancer, laptele de capră se bea timp de 90 de zile, după cum urmează: 200 ml cu un sfert de oră înaintea micului dejun, 200 ml cu jumătate de oră înaintea mesei de prânz şi 200 ml cu un sfert de oră înaintea cinei.

Dacă tratamentul este administrat copiilor, laptele de capră se va dilua în proporţie de 30% cu ceai de muşeţel.

Acelaşi procedeu se va folosi şi în cazul adulţilor cu afecţiuni cronice ale colecistului sau ficatului, dar asta numai în prima săptămână de tratament. În cazul oricărei forme de administrare, în fiecare zi a curei se vor lua două linguriţe cu miere de salcâm, una la ora 10:00, iar cealaltă la ora 16:00, pe tot parcursul tratamentului.

Napoleon Bonaparte a ţinut această cură

Despre problemele de sănătate pe care le-a avut Napoleon Bonaparte se ştia încă din vremurile gloriei sale, dar ceea ce a stat la baza tuturor suferinţelor marelui comandant de oşti a fost fără îndoială slaba sa rezistenţă fizică, accentuată de stresul acumulat de-a lungul solicitantelor sale campanii militare. Şi pentru că niciodată n-a fost o persoană viguroasă, întotdeauna a apelat la leacuri. În urma efortului fizic extrem de solicitant, Napoleon a căpătat o suferinţă a tubului digestiv, pe care permanent o trata cu leacuri indiene şi caucaziene. O zi din viaţa împăratului începea cu o cană cu lapte de capră crud şi se termina cu o cană cu fiertură de orz, în care punea de fiecare dată o bucăţică de lemn dulce. Se ştia încă din vremea aceea că, dintre toate tipurile de lapte întâlnite la mamifere, laptele de capră se aseamănă în cea mai mare măsură cu cel uman, motiv pentru care cei care se îngrijeau de sănătatea împăratului ştiau că laptele de capră nu trebuie să-i lipsească niciodată. Multă vreme după aceea, cercetători din diferite colţuri ale lumii au fost de părere că produsele lactate nu sunt bune, deoarece conţin grăsimi saturate care afectează sănătatea inimii, dar până la urmă s-a ajuns la concluzia că mai ales laptele de capră protejează organismul împotriva afecţiunilor cardiace şi a accidentelor cerebrale.

Cum se păstrează

– Călugării caucazieni, care nu aveau capre pe lângă bordeiele lor şi nu puteau avea la îndemână laptele proaspăt muls, au mai adoptat o variantă care să le vină în ajutor: păstrau laptele chiar şi trei zile în ulcele de lut. Acesta se acrea, dar îşi păstra aproape toate proprietăţile, cu condiţia ca înainte de a fi consumat să nu se amestece decât cu ajutorul unei linguri de lemn;

– În zilele noastre este de preferat păstrarea laptelui crud în frigider, ceea ce-i conferă mai multă prospeţime.

De reţinut! Laptele de capră se bea de fiecare dată crud.

Leacuri mănăstireşti – Mariana Borloveanu

Durerile de cap puternice semnalează umflarea și ruperea unui vas de sânge din creier – Cauzele anevrismului cerebral

Creierul este irigat de patru vase majore de sânge, iar atunci când pe unul dintre ele apare o dilatare, o umflătură, aceasta este numită anevrism cerebral.

Când unul dintre aceste vase se rupe, creierul este inundat de sânge, iar în funcție de gravitatea hemoragiei, pot să apară probleme temporare la nivel cerebral, altele care să persiste o perioadă mai lungă de timp sau chiar moartea.

Care sunt cauzele anevrismului?

Anevrismul cerebral poate fi congenital, secundar unor anomalii ale pereților arteriali. Este mai frecvent la persoane cu boli de țesut conjunctiv sau rinichi polichistic, cu boli ale sistemului circulator (ex: malformații arterio-venoase). Alte cauze includ traumatisme la nivelul capului, hipertensiune arterială, infecții, tumori, atreoscleroză, fumat, consum de droguri.

Frecventa lor este mai mare la persoanele vârstnice (tipic, vârsta medie de prezentare este cuprinsă în intervalul 40-60).

Din păcate, anevrismul este destul de comun, de cele mai multe ori asimptomatic și descoperit accidental la autopsie. În cazul în care sângerarea este mică, anevrismul se poate repara prin neurochirurgie prin care să se „lipească” vasul așa cum era înainte.

Anevrismele de multe ori rămân mici și nu se rup așa că nu pun în pericolviața.

În cazul în care apar simptome, acestea pot să fie reprezentate de dureri de cap, amorțeală sau slăbiciune într-o anumită zonă a feței, pupile dilatate sau probleme de vedere.

Migrenele asociate cu anevrisme sunt severe, din cauză că sângele irigă creierul. Câteodată, acestea pot să fie însoțite de stare de greață și chiar vomă sau durere de gât, senzația că acesta este înțepenit.

În cazurile mai grave apar și leșinul, momente de pierdere ale cunoștinței, crize care seamană cu cele de epilepsie.

Atunci când există posibilitatea să ai anevrism, trebuie să faci teste precum RMN, o tomografie și angiografie cerebrală.

În funcție de factorii de risc pe care îi prezintă persoana cu pricina, precum vârsta înaintată, boli cardiovasculare, inimă instabilă, medicul va decide dacă este sigur sau nu să realizeze o operație chirurgicală. Două tipuri de asemenea intervenții sunt cele mai frecvent întâlnite: microembolizarea sau clamparea chirurgicală.

Există câteva modalități prin care un anevrism poate să fie prevenit:

– prin verificarea și ținerea sub control a presiunii sanguine;

– verificarea colesterolului, astfel încât acesta să nu depășească limitele normalului și să nu se ajungă la probleme cardiovasculare;

– reducerea nivelului glicemiei, în cazul în care aceasta este foarte ridicată;

– trebuie evitat pe cât posibil stresul, în special cel cronic, pentru că acesta pune presiune asupra vaselor de sânge și în timp acestea pot ceda;

– trebuie evitat fumatul si consumul de alcool în exces, ca să nu mai vorbim de evitarea consumului de droguri;

– trebuie mentinută o greutate a corpului constanta, bineînteles, evitând supraponderabilitatea;

– mișcare de cel puțin cateva ori pe săptămână, măcar câte o jumătate de ora pe zi, exercițiile cardiovasculare fiind foarte bune;

– odihna este foarte importantă, așa că încearcă să te odihnești cel puțin 7 ore pe noapte;

– ai grijă la medicamentele care pot să schimbe grosimea sângelui și consulta-te cu medicul dacă acestea sunt sigure pentru tine pot da efecte adverse periculoase;

– evită grăsimile pe cât posibil și consumă cât mai multe fructe și legume.

Sursă info.: doctorulzilei.ro

8 nuci pe zi ne pot salva viața – Împiedică îngroşarea arterelor şi previn bolile de inimă

Opt nuci pe zi vă ţin arterele flexibile, inima sănătoasă şi previn apariţia atacului vascular cerebral, arată un studiu realizat de cercetătorii americani de la Barcelona’s Hospital Clinic, apărut în publicaţia „American College of Cardiology“. Specialiştii citaţi de BBC News vă sfătuiesc să consumaţi nuci mai ales după o masă bogată în grăsimi pentru a atenua efectele negative pe care acestea din urmă le au asupra organismului.

Nucile, mai sănătoase decît uleiul de măsline

Cercetarea a constat în monitorizarea a 24 de adulţi, jumătate dintre ei cu un nivel normal al colesterolului, iar cealaltă jumătate cu un nivel ridicat. Participanţii la studiu au primit două porţii de salam, bogat în grăsimi, şi brînză, pe care le-au consumat la un interval de o săptămînă. La una dintre porţii, cercetătorii au adăugat cinci linguriţe de ulei de măsline, iar la cealaltă, miezul a opt nuci. Testele au arătat ca atît uleiul de măsline, cît şi nucile au ajutat la reducerea inflamaţiilor din artere care apar brusc după o masă bogată în grăsimi saturate şi care, în timp, favorizează întărirea arterelor şi cresc riscul unor boli de inimă şi al atacului vascular cerebral. Cu toate acestea, spre deosebire de uleiul de măsline, nucile au mai ajutat şi la menţinerea elasticităţii şi flexibilităţii arterelor, indiferent de nivelul colesterolului.

Tratează tulburările de ritm cardiac

Cercetătorii au mai observat că acidul alfa linoleic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburări ale ritmului cardiac. Ei i-au avertizat pe participanţii la studiu că pot mînca absolut tot ceea ce doresc, cu condiţia să consume şi nuci. „Acest lucru demonstrează că grăsimile protectoare din nuci înlătură efectele grăsimilor saturate din dietă, pe cînd o grăsime neutră, precum uleiul de măsline, nu are un rol atît de important“, afirmă Robert Vogel, profesor la University of Maryland, Baltimore.

Pentru că sînt elastice, arterele se pot întinde atunci cînd fluxul sanguin se îmbunătăţeşte. Consumul de grăsimi întrerupe producerea de oxid nitric de către „căptuşeala“ arterelor, necesar pentru menţinerea flexibilă a vaselor de sînge. Nucile mai conţin antioxidanţi şi arginină, un aminoacid folosit de organism pentru a produce oxidul nitric.

Pentru vegetarieni

Mai ales pentru vegetarieni, sfatul este de a combina nucile cu legume şi pîine. Nucile şi alunele pot înlocui majoritatea nutrienţilor animali în cazul persoanelor vegetariene. Printre nutrienţi se numără cele mai multe vitamine B, fosfor, fier, cupru, potasiu şi proteine. Ca mai toate proteinele din surse vegetale, cele din nuci şi alune sînt inferioare calitativ celor animale. Cu toate acestea, în combinaţie cu pîine, cereale şi leguminoase (mai ales soia şi linte) se poate obţine gama întreagă şi echilibrată de aminoacizi esenţiali.

Farmacia de altă dată a românilor, Leacurile Băbești – Nu strică să le știi

Remediile naturiste erau utilizate cu succes şi tratau, susţin cronicarii vremii, afecţiuni dintre cele mai diverse. O parte din ele sunt publicate de către Victor Păcală, profesor la Seminarul Andreian din Sibiu, în „Monografia comunei Răşinariu” apărută în 1915.

Angina se trata cu rachiu amestecat cu apă de var iar pentru conjunctivită trebuia suflat în ochi praf de corn de şarpe sau zahăr pisat mărunt. Aprinderea de plămâni se trata cu „rădăcină de spânz ce se trage pe piept” iar la arsură se puneau pe zona afectată cartofi tăiaţi felii sau lapte acru sau se ungea rana cu un amestec făcut din apă limpede luată de deasupra varului stins şi ulei de in.

Pentru durerile de încheieturi era recomandată „sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului” iar despre pătrunjelul fiert în lapte dulce se spunea că „alină durerea cauzată de orice fel de bubă”.

Degerăturile se tratau cu cartofi raşi pe răzătoare şi apoi încălziţi puţin, dar şi cu o cârpă înmuiată în vinul în care a fost ţinută o perioadă o rădăcină de spânz.

Pentru durerile de cap erau recomandate frunzele de varză crudă, foile de nuc, de hrean, aluatul sau oţetul de mere.

Durerile de dinţi se vindecau cu aburii fierturii de măselariţă sau de spânz, „punând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav”. Calmau de asemenea durerile de măsele hreanul fiert în vin, mămăliga nesărată sau zeama de cimbru, ţinute puţin în gură. „Cândva de mult, durerea de măsele se lecuia trăgând din pipă veche cu ţeavă nouă, fum de sâmburi de măsline pisaţi mărunt”.

Pentru durerile de inimă se recomanda să se bea oţet amestecat cu cenuşă fierbinte, sau se mânca pâine sfinţită cu apă proaspătă în ziua de Paşti.

Dacă avea dureri de ochi, bolnavul trebuia să se şteargă pe ochi cu roua de pe mai multe flori iar la durerile de urechi se turna în ureche o picătură de ulei de nucă încălzit şi amestecat cu unt de migdale.

Durerile naşterii erau alinate cu ceaiuri de secară, tei sau muşeţel, sau cu vinars amestecat cu untdelemn.

Cei care aveau frisoane trebuiau să bea vin fiert cu sare şi piper, la cei care sufereau de hepatită se foloseau rădăcina de ştevie fiartă în lapte dulce şi apoi lăsată o zi întreagă undeva la răcoare iar pentru a scăpa de amigdalită se mânca hrean şi se bea rachiu.

Pentru constipaţie era recomandat uleiul amestecat cu unt de vacă şi gălbenuş de ou, băut cald, sau uleiul cu apă caldă şi zahăr iar pentru a scăpa de mirosul neplăcut al gurii trebuia mestecată coajă de rodie.

Cei care sufereau de insomnii trebuiau să bea înainte de culcare o ceaşcă de apă în care s-au pus flori sau capsule de mac roşu, iar cei care se ardeau cu apă clocotită trebuiau să ungă locul respectiv cu fiertură din frunză de arin amestecată cu făină de porumb.

Pe tăieturi se puneau foi de pătlagină sau coada şoricelului pisată şi amestecată cu untură râncedă iar tusea se trata cu ceai făcut din gălbenuş de ou, smochine şi zahăr.

Sursă: Adevărul

Rețetă pentru întărirea ficatului – Ai nevoie de o sfeclă roşie, un morcov și o jumătate de lămâie

Ficatul este unul dintre cele mai solicitate organe ale corpului. Responsabil pentru peste 500 de funcţii, ficatul joacă un rol important în funcţionarea sistemului imunitar, a metabolismului, a sistemului digestiv şi a sistemului de detoxifiere.

Cum contribuie sfecla roşie la întărirea sănătăţii ficatului?

Sfecla roşie abundă în magneziu, calciu, fier, potasiu, vitamina C, fosfor, mangan, şi mai conţine conţine betaina, caroten şi vitamina B. Betaina este o substanţă cu efect hepatoprotector şi stimulator al bilei. În plus, betaina este importantă pentru reducerea homocistinei din sânge, informează medicii.

Cea mai mare concentraţie de betaină se găseşte către vârful sfeclei, adică în dreptul tulpinii cu frunze. Mulţumită acestei substanţe, sfecla este un excelent remediu pentru detoxifiere.

Sucul de sfeclă roşie acţionează ca un protector hepatic puternic, regenerează celulele hepatice şi stimulează funcţia hepatică. Consumarea cu regularitate a acestui suc, dar şi a sfeclei în stare crudă, încetineşte evoluţia bolilor cronice de ficat şi are efecte benefice în cazul steatozei (boala de ficat gras).

Iată mai jos reţeta pe bază de sfeclă roşie care te va ajuta:

Ingrediente:

– o sfeclă roşie
– un morcov
– o jumătate de lămâie

Mod de preparare:

Spală și curăță de coajă sfecla, morcovul și lămâia. Pune-le la storcător și extrage sucul.

Consumă acest preparat zilnic și îți vei regenera ficatul și îți vei îmbunătăți considerabil starea de sănătate!

Remediile călugărului care a vindecat peste 1 milion de români – Rețetele călugărului Mihai Neamţu

Toţi îl ştiau cu numele de Unchiul Mihai. Era un călugăr de prin părţile Ardealului de Nord, hărăzit de Dumnezeu cu puteri vindecătoare. A salvat mulţi oameni de la intervenţii chirurgicale, prin tratamente cu plante. Pe lîngă aceste ceaiuri de viaţă lungă, călugărul tămăduia suferinţa insuflînd credinţă. Cei care i-au urmat sfaturile au ajuns să se bucure de viaţă. Unchiul Mihai nu mai e în lumea pămîntească, dar ne-a lăsat reţetele lui miraculoase. Ingredientele sînt acestea: plante şi rugăciune. Aşa a reuşit el să vindece peste un milion de români.

O viaţă pentru cei suferinzi

Călugărul Mihai Neamţu s-a născut la 12 octombrie 1924 în satul Prilog, judeţul Satu-Mare. Şi-a dedicat întreaga viaţă credinţei creştine şi a suferit prigoana comunistă, fiind izgonit de la Mănăstirea Bixadului. Din 1970, a început să meargă din sat în sat să vindece oamenii cu ajutorul tratamentelor cu ceaiuri şi îndemnîndu-i la rugăciune. Cu timpul, vestea i s-a dus în toată ţara, şi au început să vină zilnic sute de oameni bolnavi la Prilog. Toţi cei care l-au căutat au fost primiţi. Dar călugărul vindecător refuza bani pentru binele pe care-l făcea celor suferinzi.

Programul de primire a celor bolnavi era de la ora 9 dimineaţa pînă tîrziu în noapte, astfel încît Unchiul Mihai, cum i se zicea, avea doar două pauze de masă pe zi. Chiar extenuat, continua să primească bolnav după bolnav. Nu se plîngea niciodată de nimic, ca şi cum el n-ar fi avut niciun necaz. La 23 iunie 2000, s-a stins din viaţă la Prilog. La înmormîntare au participat mii de pelerini, oameni care l-au iubit, l-au ascultat şi pe care i-a vindecat trupeşte şi sufleteşte. Aceşti credincioşi i-au ridicat Unchiului Mihai o biserică în grădina casei sale, sfinţită în 1997. Încă din timpul vieţii lui, biserica a devenit loc de pelerinaj pentru căutători de adevăr şi sănătate.

Minuni cu plante şi rugăciuni

Orice boală poate fi vindecată, cu excepţia bolilor aflate în ultimul stadiu. Aceasta era credinţa călugărului Mihai. El nu recomanda să se renunţe la terapia medicamentoasă aducătoare şi ea de efecte benefice. Spunea doar că medicamentele trebuie ajutate cu ceaiuri naturiste. În plus, îndemna la rugăciune. În modestia lui credea cu toată convingerea că orice om are în el o părticică de Dumnezeu, de aceea fiecare bolnav se poate vindeca. „Nu fiţi trişti, căci bucuria Domnului este Puterea voastră“, spunea el. Îi cunoştea bine pe toţi care îi călcau pragul. Le răspundea la întrebări legate de boală, de tratamente, la întrebari legate de viaţa de zi cu zi. Cine urmează terapia indicată de Unchiul Mihai trebuie să ţină cont de cîteva sfaturi generale. Ceaiurile se pot îndulci doar cu sirop natural de afine, lămîie, brad, zmeură, mure. Lichidele nu trebuie băute reci sau fierbinţi, la fel şi mîncarea. Periodic, bolnavul trebuie să facă analize şi controale medicale. Împărtăşania, luată conştient, conduce spre sănătate sufletească şi trupească.

Cele două ceaiuri de bază

Iată un ceai care este recomandat şi persoanelor sănătoase. Va revigora organismul şi va amelora toate suferinţele. Nu are nicio contraindicaţ ie. Se iau cîte trei linguri din fiecare plantă: frunze de alun, brusture, cicoare, coada-calului, coada-şoricelului, frunze de corn, frunze şi fructe de măr pădureţ, frunze de nuc, flori şi fructe de păducel, de porumbar, frunze de stejar, tătăneasă, flori de trifoi roşu, troscoţel şi urzică. Se pun într-un săculeţ de pînză subţire, deasă. Se fierb două minute în 4 litri de apă. Ceaiul se toarnă într-un cazan peste care se pun încă 8 litri de apă rece. Se stă cu mîinile şi picioarele în baia de ceaiuri timp de 20-25 de minute. În timpul băii se transpiră mult. Este preferabil să se facă seara înainte de culcare, produce somn profund. Plantele din săculeţ se pot folosi timp de 5 zile, după care se aruncă. Frunze de alun, cicoare, măceş, mentă, mur, muşeţel, mesteacăn, coada-şoricelului, pătrunjel, stejar şi trifoi roşu, cîte trei linguri, se pun în săculeţ. Se fierb două minute în 4-5 litri de apă. Se face gargară pentru afecţiuni ale gîtului, dinţilor şi ale corzilor vocale. Se fac băi de şezut într-un lighean timp de 10-15 minute pentru hemoroizi şi dereglări menstruale. Ceaiul se bea pentru vindecarea majorităţii afecţiunilor.

Ceaiul care „taie“ boala

Cele două ceaiuri de mai sus se folosesc în aproape orice suferinţă. În plus, călugărul recomandă şi tratamente ajutătoare. Contra căderii părului, se iau cîte trei linguri din fiecare plantă: cimbrişor de cîmp, coada-şoricelului, flori de trifoi sălbatic, salcie galbenă, salcie roşie, sunătoare, porumbar, urzică vie, alun, păducel, mur şi nuc. Amestecul se fierbe un minut în doi litri de apă. În fiecare seară se fac băi la cap. Nu se şterge părul, ci se înfăşoară capul cu un material din lînă de culoare albă (o căciulă) şi se ţine pînă a doua zi dimineaţa. Un alt ceai care „taie“ boala, acţionînd în sensul vindecării: se ia cîte o lingură rasă din: albăstrele, cătină, cicoare, ciuboţica-cucului, pătrunjel, patlagină, salcie, porumb, plop, lumînărică, soc, vişin, vîsc, trei-fraţi-pătaţ i, troscoţel, urzică moartă. Se pun în 1,5-2 litri de apă care fierbe. Se lasă aproximativ două minute la fiert, după care se stinge focul. După ce se răceşte, se strecoară şi se poate bea. În timpul tratamentului nu se bea apă. Nu se ia mai mult de şase zile la rînd. Ceai contra diareei: chimion, corn, grîu, iarbă mare, măceş, păducel, urzică vie, urzică moartă, dud, fasole, mesteacăn, răchitan, vîsc, volbură.

Ca să arăţi la 80 de ani ca la 50

Cu acest ceai, vom obţine o stare de linişte sufletească şi mai multă putere de muncă. Procesul de îmbătrînire este mult încetinit. Unchiul Mihai spunea că acest ceai băut permanent ajută persoana respectivă să ajungă la vîrsta de 80 de ani şi să arate ca la 50. Trebuie băut 21-22 zile pe lună. Gustul e bun, iar în caz de îndulcire, aceasta se face cu miere. Ceaiul conţine cătină, ciuboţioca-cucului, coada-calului, coada-şoricelului, cimbrişor, cireş, cruşin, dud, levănţică, muşeţel, măceş, mentă, mesteacăn, păducele. Se pune cîte o lingură în 2 litri de apă aflată la fiert. Se beau, din 30 în 30 de minute, cîte 50 mililitri sau se bea o ceaşcă de 250 de mililitri înainte şi una după masa de dimineaţă, de prînz şi de seară. O altă combinaţie cu acelaşi efect: păpădie, pătlagină, pătrunjel, pir, porumb, vîsc, volbură, traista-ciobanului, troscoţel, urzică moartă, vîsc, volbură, trifoi.

„Fumuri“ pentru pietrele de la rinichi

Pentru probleme de canal urinar şi blocaj urinar, călugărul recomandă ceai concentrat de carpen, mesteacăn, vîsc, scai vînăt, îndulcit cu miere sau sirop natural. Pentru coloana vertebrală dureroasă, se amestecă spumă de lapte fiert cu coada-şoricelului, muşeţel şi pătrunjel şi se fierb în apă. Se poate pune compresa 10 pe locurile dureroase. Pentru descompunerea pietrelor de la rinichi, ficat şi fiere: se ia cîte un bob de răşină de brad şi clei de cais, cireş, piersici, vişin, prun. Se pun pe o plită încinsă sau pe jar. Se pune o pîlnie de metal peste conţinut, cu ţeava în sus. Se trage o gură de fum plină şi se înghite. Bolnavul va tuşi de patru ori la rînd. Se iau patru guri de fum înainte de mîncare cu o oră, dimineaţa. După o jumătate de oră, se ia o linguriţă de ulei de măsline, apoi 100 ml de bere proaspătă şi 100 ml de apă cît mai sulfuroasă. După o jumătate de oră se poate mînca.

Un copac vindecă de cancer

Contra cancerului, se alege un trunchi de mesteacăn care să aibă scoarţă sănătoasă. Se taie trunchiul de la 5-10 cm deasupra solului. Trunchiul trebuie să aibă lungimea de 2 m. La înălţimea pe care o are bolnavul, trunchiul trebuie să aibă circumferinţa egală cu circumferinţa capului bolnavului. Pentru a se păstra bine pe durata tratamentului, partea inferioară a trunchiului se pune în apă. Se decojeşte lemnul, inelar, în formă de dreptunghiuri cît palma bolnavului. Se iau bucăţile de coajă şi se mărunţesc. Se pun la fiert 3 litri de apă. Se pun 7 linguri de grîu şi se fierb încet pînă ce grîul devine comestibil, adică plesneşte. Se adaugă coaja de mesteacăn mărunţită şi se mai fierbe încă două minute împreună cu grîul. Ceaiul se bea. La indicaţiile călugărului Mihai, la tratament se adaugă şi un trunchi de răchită care se alege şi se pregăteşte la fel.

Comprese de oblojit rănile

Pentru oprirea hemoragiei: se macină o lingură de cafea naturală prăjită, una de seminţe de chimion, alta de scorţişoară, alta de zahăr şi un vîrf de lingură de cuişoare. Se adaugă trei linguri de sare mare. Din amestec, se ia cîte o linguriţă la fiecare oră, după care se beau 100-200 ml lapte fiert şi răcit. Pentru cicatrizarea rănilor, se fierbe un litru de lapte în vas emailat. După ce se răceşte se toarnă în alt vas curat. Fierberea se repetă de cinci ori. Se curăţă un cartof roşu cu pieliţă groasă şi se taie cît se poate de mărunt cu un cuţit cromat sau de lemn de stejar uscat. Se introduce în lapte cînd fierbe a 5-a oară şi se amestecă pînă se face pastă. Se pune pe orice fel de rană, un cm grosime şi se leagă cu un tifon alb, sterilizat. Se păstrează legătura două zile şi două nopţi. În caz de puroi cu febră, călugărul Mihai recomandă comprese aşezate mai joc de locul care supurează. Se folosesc 4 bucăţi de pînză albă subţire şi deasă, îmbibate în lapte fiert, ţuică de prune de 50-55 grade, vin alb-cristalin şi vin roşu. Peste ele se aplică un strat subţire de frunză de sfeclă de zahăr sau o felie subţire de sfeclă tăiată în lung. În loc de sfeclă de zahăr se mai pot pune frunze de podbal sau brusture. Prima compresă, cea cu lapte trebuie să fie pusă pe piele, a doua peste prima, şi tot aşa, pînă la cea cu vin roşu.

Contra reumatismului şi prostatei

Pentru prostată, se ia un fier magnetizat, încălzit şi învelit într-o cîrpă cu vin şi se pune pe băşică. De cîte ori se încălzeşte fierul, se schimbă poziţia corpului. În timpul celor 20 de zile de tratament nu se bea apă, ci doar ceaiuri din ametec de pătlagină, scai vînăt, troscoţel, grîu, gălbenele, vîsc, volbură, cătină, pătrunjel, muşeţel, cruşin, fasole, traista-ciobanului, salcie. Ceaiul din cimbrişor, busuioc, mentă, mesteacăn şi măceş e bun pentru cei care vor să se îngraşe.

Ceai contra reumatismului: se pune la fiert un litru de apă. Se ia o lingură rasă din fiecare plantă (gălbenele, mesteacăn, carpen, cimbrişor, coada-şoricelului, coada calului, cireş, dud, măr pădureţ, mur şi mentă) şi se pun toate deodată în apa care fierbe. Se lasă aproximativ două minute la fiert. După răcire, se strecoară şi se poate bea.

Pentru slăbire, e bun ceaiul din frunze de nuc, talpa-gîştei şi păpădie. Se bea o ceaşcă înainte de fiecare masă.

Leacuri pentru tensiune şi probleme de vedere

Pentru anemie, se mănîncă în fiecare zi la fiecare masă un ou proaspăt cu coaja cît mai roşiatică şi o bucată de carne de vînat de mărimea unui ou. Apoi se bea un pahar de vin de butuc.

Pentru tensiune mare, se iau 6 boabe de fasole, se macină şi se amestecă cu apă. Se formează un fel de pastă. Se bea o linguriţă la fiecare 4 ore. Pentru deficienţe de vedere, să se privească lumina soarelui în apa curgătoare la răsărit şi la asfinţit. Se poate şi într-un lighean.

În caz de dezechilibru hormonal, se bea ceai din următorul amestec: flori de coada-şoricelului, coada-calului, coada-racului, mărul-lupului, urzică moartă, urzică vie, lăcrămioare, măr pădureţ, trifoi cu flori roşii, cătină, mesteacăn.

Pentru boli genitale, se bea şi se fac spălături cu infuzii de coada-calului, coada-racului, coada-şoricelului, iarbă mare, păpădie, pătlagină, osul-iepurelui, pătrunjel de cîmp, tătăneasă.

Ceaiuri şi frecţii pentru sănătatea minţii

Ceai pentru temători, pentru cei ce n-au încredere, n-au curaj şi sînt neliniştiţi: trifoi roşu, ştir de apă, osul-iepurelui. Se pun la fiert 400-500 ml de apă. Se ia din fiecare plantă cîte o jumătate de lingură şi se pune în apă. Se fierb două minute. Se masează, de la umăr, prin spatele urechii, pe deasupra urechii, pe frunte şi pe deasupra ochilor. Se începe o dată din stînga şi apoi din dreapta. Ceai pentru memorie: soc, muşeţel, pătrunjel, cimbrişor, albăstrele, flori de narcise. Se ia cîte o lingură din fiecare plantă şi se pun într-un litru de apă care fierbe. Ceaiul se toarnă în spirt sanitar şi se face frecţie. Nu se bea. Frecţia se face circular în partea de jos, sub buric şi la organele sexuale. Călugărul mai recomandă, pentru cei cu boli psihice ca, în fiecare an, în luna martie, să se bea sevă de mesteacan şi de carpen.

Pentru inimă şi plămîni

• Ceai pentru boli de inimă: păducel, troscoţel, trifoi cu foi roşii, trifoi cu foi albe, măcriş domnesc, nalbă mare, nalbă mică, talpa-gîştii, mesteacăn, cimbrişor de cîmp, mentă, măcriş de pădure, cicoare, muşeţel. Ceai pentru boli de plămîni: fenicul, muşeţel, alun, păr pădureţ, scai vînăt, anason, ovăz, salvie, păr de livadă, arnică, chimion, păducel, potbal, tătăneasă. Contra tusei convulsive: crenguţă de păr, ovăz, soc, frunze de alun, urzică moartă, scai vînăt. Se pune la fiert un litru de apă. Se ia o lingură rasă din fiecare plantă şi se pun toate deodată în apa care fierbe. Se lasă aproximativ două minute la fiert. Se beau 700-1.000 ml pe zi, o ceaşcă înainte de fiecare masă.

„Fiţi buni şi faceţi bine!“

• Pe lîngă reţetele de sănătate, Unchiul Mihai ne-a transmis şi învăţăturile lui pline de înţelepciune, care ne vor face viaţa mai bună.

„Fiţi veseli!“, „Înainte de orice, fii moral!“, „Nu te enerva!“, aceastea sînt principiile de bază ale filosofiei lui. „Certăreţii au faţa urîtă, brăzdată de riduri, iar cei buni, care sînt gata să ierte oricînd şi orice greşeală, au faţa liniştită, plăcută şi luminoasă. Dacă de la noi pleacă o faptă bună, locul nu rămîne gol, ci se va înmulţi binele de 10 ori în acel loc. Încercaţi să urmăriţi şi voi cînd faceţi un lucru bun: vă simţiţi mai bine şi aşa se va simţi şi cel căruia îi faceţi binele. Învaţă şi pe alţii care aud sau văd fapta, să o facă şi ei. Dacă sînteţi toata ziua binedispus, puteţi observa cum creşte puterea în voi. Cînd ne certăm cu cineva, sîntem nervoşi, nu mai putem mînca, nu ne putem odihni, împrăştiem agitaţie în jurul nostru şi, dacă se repetă des, ne îmbolnăvim“, aceasta era credinţa călugărului înţelept. Cît priveşte rugăciunea ca metodă de tămăduire, el spunea:

„Vindecarea depinde de harul dat de la Dumnezeu persoanei respective şi de credinţa cu care este spusă rugăciunea“.

Foto: surplusdesanatate.info

Ovidiu Bojor, 95 ani, academician și fitoterapeut: “Iertarea ne ajută să eliminăm toxicitatea din organism”

Academicianul și fitoterapeutul român Ovidiu Bojor, ajuns la venerabila vârstă de 95 de ani, este o legendă vie. Folosirea corectă a remediilor din natură este scopul pentru care a muncit o viață. Secretele pe care le-a descoperit le împărtășește oricui vrea să îl asculte.

La ora actuală fitoterapia modernă a devenit o ştiinţă. „În trecut, când nu aveam metodele moderne de cercetare, de apreciere a unei plante, acestea erau folosite din instinct, după ureche sau din tradiție. Mărul lupului, spânzul, tătăneasa, vâscul erau considerate cu efecte anticancerigene. Sub lumina cercetărilor ştiinţifice moderne s-a dovedit că toate favorizează dezvoltarea tumorilor, a cancerului. Cu toate acestea, ele se utilizează încă în popor. Nu orice izvorăște din tradiție e bun”, spune Ovidiu Bojor.

Timp de zece ani, fitoterapeutul român s-a ocupat de această problemă, fiind expert al Naţiunilor Unite pentru ţările în dezvoltare din Asia şi Africa şi chiar a pus la punct o schemă pentru elaborarea unui produs fitoterapeutic care pleacă de la formularea elementelor din produsul respectiv, ţine seama de medicina tradiţională până la ultimele cercetări ale oamenilor de ştiinţă. „Schema începe cu o analiză foarte exigentă a materiilor prime care intră în produsul fitoterapeutic. Acum avem metode care păstrează 99 la sută substanţele active din plante”, afirmă Ovidiu Bojor. Desigur că apoi trebuie să se ţină seama şi de excipienţi, de evaluarea lor, de teste preclinice, pe animale, de laborator, până la patul bolnavului.

Planta miracol, care elimină efectele chimioterapiei

Fitoterapeutul dă o speranță celor care sunt tratați pentru cancer. „Avem o plantă miraculoasă care combate efectele nocive ale chimioterapiei. Se numește Astragalus (Astragalus membranaceus) și este o plantă miracol. Se găseşte în toate magazinele de produse naturale şi în farmacii. Este foarte utilă în timpul tratamentului de chimioterapie”.
„Alimentul să vă fie medicament, medicamentul să vă fie aliment!”

Se pare că există o legătură între zonele dezvoltate şi frecvenţa cancerelor, pentru că unele metropole sunt extrem de toxice. „În ţările nordice din Europa longevitatea a crescut la 83-85 de ani când locuitorii lor au conștientizat că regimul lor vechi, cu foarte multe grăsimi, alimente grele, nu mai este adecvat. Au început să facă solare cu salată, cu ridichi, roşii, absolut tot ce înseamnă legume. Au schimbat modul de a gândi tradiţional şi în alimentaţie, pentru că aceasta este esenţială, în special în prevenire. Din antichitate se spunea că «alimentul să vă fie medicament, medicamentul să vă fie aliment!» Trebuie să dăm Cezarului ce e al Cezarului, să dăm organismului ce este al organismului”, încheie doctorul Bojor.

Plantele care ajută la purificarea organismului în mod real

Doctorul Ovidiu Bojor susține că există plante care ne pot ajuta la detoxifierea colonului, însă nu orice este benefic. „Mare atenție, în această categorie nu trebuie să intre laxative și purgative, care au oximetil antrachinone. Această grupă este foarte dăunătoare organismului. Este vorba despre crușin, henna, rășina de aloe, revent. După o întrebuințare mai îndelungată a acestora, o săptămână, două, trei, încep să apară reacții adverse în organism până la favorizarea cancerului colorectal.

Dezintoxicarea poate fi făcută și pe cale urorenală. Și aici găsim ajutor din partea plantelor, începând cu cel mai bun diuretic, frunzele de mesteacăn, sub formă de infuzie. „În paralel, trebuie să ne ocupăm de dezintoxicarea spirituală. Să gândim pozitiv, pentru că tumorile, cancerul apar și din acest motiv. Eu mereu apelez la înțelepciunea populară, pentru că, din fericire, avem foarte multe proverbe profunde. Unul spune «Săracul, a murit de inimă rea!» și chiar așa e, se poate muri de supărare… Așa că trebuie să fim atenți. O simplă iertare te poate ajuta să elimini acea toxicitate din organism. Un zâmbet, o mângâiere, o vorbă bună”, mai spune doctorul în farmacie Ovidiu Bojor.

12 beneficii ale laptelui de aur – Susține sistemul imunitar, vindecă tusea și răcelile, tonic pentru ficat, purificator de sânge, proprietăți anticancerigene

Turmericul (Curcuma) este un condiment galben-auriu utilizat în rețetele de curry din Asia, fiind înrudit cu ghimbirul. Are un gust iute-amărui, dar și aromatic. Turmericul este un bun antiinflamator, antioxidant și are proprietăți anticancerigene, ceea ce îl face perfect pentru introducerea lui în orice dietă. Dacă nu ești un fan al curry-ului, turmericul cu lapte este cea mai bună și sănătoasă opțiune.

Turmericul cu lapte mai poartă și denumirea de laptele de aur („golden milk”) care se realizează prin infuzie fie de turmeric uscat, fie cu rădăcini proaspete de turmeric cu lapte. Indienii folosesc laptele de aur pentru tratatrea diferitelor boli sau îl folosesc pur și simplu ca tonic. Această băutură este ușor de realizat și este foarte delicioasă, laptele absorbind cea mai mare parte din proprietățile picante ale turmericului.

Iată 12 beneficii ale laptelui de aur:

  1. Laptele de aur susține sistemul imunitar

Turmericul cu lapte este un excelent tonic pentru îmbunătățirea și menținerea imunității organismului, în special de către persoanele care muncesc într-o colectivitate și pentru copiii care au tendința de a răci des. Datorită efectului antiviral, este foarte bun de introdus în dieta zilnică, mai ales în perioadele reci. Dacă ești predispus la boli infecțioase, este recomandat un pahar de turmeric cu lapte dimineața, pe stomacul gol, sau un pahar înainte de culcare.

  1. Vindecă tusea și răcelile

Laptele de aur este un remediu comun folosit pentru perioadele de gripă, răceală și infecții ale tractului respirator. Proprietățile antivirale și antibacteriene ale turmericului combat infecțiile, în timp ce proprietățile antiinflamatoare  ajută la ameliorarea simptomelor. O cană caldă de turmeric cu lapte oprește senzația de tuse și oferă un somn liniștit și odihnitor.

  1. Un bun remediu pentru problemele digestive

Turmericul sau curcuma este folosit în foarte multe rețete de mâncare datorită proprietăților de îmbunătățire a digestiei, stoparea gazelor și eliminarea stărilor de arsură la stomac în urma refluxului gastric. În zonele foarte populate, unde viermii intestinali se găsesc cel mai mult la copii, laptele de aur vine în ajutorul rezolvării acestei probleme.

  1. Tonic pentru ficat

Testele de laborator și studiile în acest domeniu au demonstrat că substanța activă din turmeric, curcuminul, previne și vindecă ciroza hepatică și ficatul gras. Acțiunea hepatoprotectoare și detoxifiantă a curcuminului reduce impactul rănilor provocate la nivelul țesutului ficatului de către substanțele toxice.

  1. Un excelent purificator de sânge

Turmericul este un excelent agent detoxifiant. Organismul uman se luptă zi de zi cu diverse toxine care pot afecta atât vasele de sânge, cât și celelalte țesuturi în care ajunge sângele contaminat. Acest condiment auriu ajută la eliminarea impurităților din sânge prin îmbunătățirea funcționării ficatului.

  1. Îmbunătățirea aspectului pielii

Curcuma îmbunătățește textura pielii, oferindu-i un aspect catifelat, reduce ridurile, semnele îmbătrânirii și acneea. Consumul regulat de lapte de aur are ca rezultate retragerea urmelor lăsate de eczeme.

  1. Vindecă bolile autoimune

Sistemul imunitar are capacitatea de a ne proteja împotriva bolilor autoimune. Uneori, acesta se întoarce împotriva noastră, fără nici un motiv, și rezultă boli precum artrita reumatoidă, psoriazisul, lupusul, sclerodermia etc. Turmericul cu lapte ajută la întărirea sistemului imunitar și la reglarea acestuia, astfel încât să nu existe riscul apariției unei boli autoimune.

  1. Remediu pentru durerile de cap

O cană caldă de turmeric cu lapte ameliorează migrenele, indiferent dacă sunt de natură sinusală sau doar din cauza stresului. Curcuminul crește fluxul de mucus, ajută la drenarea sinusurilor și îmbunătățește circulația sângelui.

  1. Reduce durerea artritică

Pentru durerile cauzate de artrită, curcuma este bună atât pe plan extern, prin ungerea zonei afectate cu acest condiment, dar și pe plan intern, însă nu se amestecă cu lapte de origine animală, ci cu lapte de cocos.

  1. Îmbunătățirea sistemului reproducător al femeii

Turmericul acționează ca un fitoestrogen blând, care stimulează sănătatea sistemului reproducător, crescând fertilitatea femeilor care se luptă cu insuficiența hormonală. De asemenea, este un stimulent uterin care ameliorează durerile menstruale, însă este de evitat în perioada sarcinii.

  1. Are proprietăți anticancerigene

Curcumina are proprietăți de distrugere a celulelor canceroase și de prevenție a acestora. Laptele de aur luptă împotriva cancerului de sân, prostată, piele, colon etc.

  1. Ajută la un somn odihnitor

Pentru a alunga insomia, bea un pahar de lapte cald cu turmeric înainte de culcare. Acesta stimulează creierul pentru producerea de serotonină, inducând astfel senzația de somnolență.

„Golden milk” este ușor de preparat și este foarte delicios, laptele absorbind cea mai mare parte din proprietățile picante ale turmericului. Iată o rețetă simplă pentru o băutură cu atât de multe beneficii:

  • Jumătate de linguriță de turmeric sau o bucățică de turmeric proaspăt
  • O cană de lapte
  • Jumătate de cană de apă
  • 2-3 boabe de piper

Toate ingredientele se fierb, amestecându-se constant timp de 10 minute. Această rețetă este doar pentru o cană. Pentru porții duble sau triple se înmulțește cantitatea de ingrediente.

Sursă: biocorner.ro

3 linguri de semințe de Floarea-Soarelui pe zi țin la distanță bolile cardiovasculare, bolile pulmonare, astmul și artrita

Semințele de floarea-soarelui au un conținut nutritiv extrem de divers și generos. Sunt o gustare hrănitoare, prin care putem potoli senzația de foame într-un mod natural și sănătos.

30 de grame de semințe de floarea-soarelui ne oferă cantități importante de:

• vitamina E (82% din doza zilnică recomandată/necesară)
• cupru (70%)
• vitamina B1 (43%)
• mangan (34%)
• seleniu (34%)
• fosfor (33%)
• magneziu (28%)
• vitamina B6 (28%)
• acid folic (20%)
• vitamina B3 (18%)

Pe lângă vitaminele din complexul B, vitamina E și minerale, semințele de floarea-soarelui ne furnizează și cantități importante de proteine, fibre și grăsimi bune.

Beneficiile consumului de semințe de floarea-soarelui

Semințele de floarea-soarelui sunt o sursă valoroasă de vitamina E. Acest antioxidant puternic neutralizează radicalii liberi și efectele lor dăunătoare asupra membranelor celulare, celulelor creierului și colesterolului. Vitamina E are proprietăți antiinflamatoare, utile în reducerea simptomelor de astm, osteoartrită sau artrită reumatoidă.

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Vitamina E este unul din principalii antioxidanți regăsiți în particulele de colesterol. Prin prevenirea oxidării colesterolului și depunerii acestuia în pereții vaselor de sânge, vitamina E ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare, în special a aterosclerozei, atacului de cord și accidentului vascular cerebral.

Studiile au arătat că la persoanele care consumă cantități mari de vitamina E, rata decesului din cauza unui atac de cord este mult mai mic.

Fitosterolii sunt compuși din plante care au o structură chimică asemănătoare colesterolului. Semințele de floarea-soarelui, fisticul și semințele de susan sunt cele mai bogate surse de fitosteroli.

Efecte calmante asupra nervilor și mușchilor

Magneziul – regăsit în cantități mari în semințele de floarea-soarelui are foarte multe efecte benefice: reduce severitatea astmului, ajută la scăderea tensiunii arteriale, previne durerile de cap și scade riscul unui atac de cord sau ACV (accident vascular cerebral).

Acest mineral este important pentru producerea energiei, menținerea sănătății oaselor, relaxarea nervilor și a mușchilor. Magneziul ajută la prevenirea crampelor și spasmelor musculare (inclusiv spasmele mușchiului cardiac și ale căilor respiratorii în astm), combaterea durerilor, tensiunii și oboselii.

Combaterea cancerului și sănătatea tiroidei

Seleniul din semințele de floarea-soarelui are un rol important în prevenirea cancerului. Acest mineral favorizează repararea celulelor afectate ale ADN-ului, inhibă înmulțirea celulelor canceroase și induce apoptoza (moartea programată a celulelor).

Seleniul este de asemenea important pentru sănătatea glandei tiroidei.

Deși au un profil nutrițional extrem de generos, semințele de floarea-soarelui trebuie consumate cu măsură. Doza zilnică recomandată este de 3 linguri de miez pe zi. Îl putem ronțăi ca atare, sau adăuga în salate, cereale sau pâine.

Sursă: LaTaifas.ro

Cura cu semințe de dovleac – Te ajută să scapi de 6 kilograme în numai o săptămână

Toamna este sezonul dovlecilor, de aceea te poţi bucura din plin de efectele pe care le au asupra siluetei. Dacă vrei să slăbeşti rapid şi să îţi întinereşti corpul, introdu în alimentaţia zilnică seminţele de dovleac. Bogate în vitaminele K, B, C, E şi A, acestea ajută totodată şi la reglarea metabolismului şi a densităţii sângelui.

În timpul dietei este necesar să mănânci fiecare masă la aceeaşi oră. Pe perioada celor două săptămâni vei avea voie să consumi fructe, ceai sau cafea, însă neîndulcite cu zahăr.

Ziua 1

Mic dejun: seminţe de dovleac cu salată de morcovi, limonadă, terci de cereale cu mieji de seminţe
Prânz: supă cremă de legume
Cină: iaurt cu seminţe de dovleac

Ziua 2

Mic dejun: salată verde cu seminţe de dovleac, suc de portocale
Prânz: supă de roşii, orez cu legume
Cină: 2 mere, ceai verde

Ziua 3

Mic dejun: salată de roşii cu brânză degresată şi seminţe de dovleac
Prânz: cartofi la cuptor cu salată verde
Cină: salată de ananas şi portocale

Ziua 4

Mic dejun: iaurt cu seminţe de dovleac, o banană
Prânz: salată de ton cu porumb şi seminţe de dovleac
Cină: ciuperci la grătar cu brânză degresată

Ziua 5

Mic dejun: salată de morcovi cu seminţe de dovleac, un iaurt degresat
Prânz: supă de linte
Cină: un iaurt cu migdale

Ziua 6

Mic dejun: salată de fructe, un ou fiert
Prânz: orez fiert cu salată de crudităţi
Cină: avocado cu seminţe de dovleac

Ziua 7

Mic dejun: suc de portocale şi morcovi, un iaurt cu seminţe de dovleac
Prânz: mâncare de mazăre
Cină: orez cu legume înăbuşite