Toate părțile acestei plante sunt comestibile și utile în medicina naturiste: rădăcina, tulpinile, frunzele, florile și semințele.
Terapeuta austriacă Maria Treben spune într-una din cărțile ei că de când a descoperit puterea tămăduitoare a urzicilor, a început să o consume zilnic.
Urzicile apar de două ori pe an – primăvara și toamna (după otavă). Se pot bea câte 2-3 căni pe zi: una dimineața, cu 30 de minute înainte de micul-dejun, și 1-2 căni pe parcursul zilei.
Terapeuta spune că dacă ceaiul se bea cu înghițituri mici, efectul curativ este mai mare.
Dincolo de efectul tonic și energizant pe care-l dau urzicile, acestea ajută la prevenirea multor boli:
În scop preventiv, se va bea doar 1 cană de ceai pe zi, pe tot parcursul anului. Ajută la prevenirea răcelilor, virozelor și a infecțiilor bacteriene și înlătură alergiile (inclusiv rinita alergică).
Curăță sângele și implicit pielea. Ajută la eliminarea eczemelor și a durerilor de cap. Totodată, urzica previne sau ameliorează durerile articulare și reumatice.
Ceaiul de urzică mărește nivelul hemoglobinei datorită conținutului mare de fier și înlătură oboseala, lipsa de putere și epuizarea.
Maria Treben spune că urzica trebuie doar opărită, 30 de secunde, și nicidecum fiartă. Astfel se păstrează substanțele active din plantă.
Unele persoane nu pot bea ceai de urzici deoarece nu le place gustul. Această problemă poate fi remediată prin adăugarea în ceai a unor plante aromatice, precum mentă. De asemenea, pentru îmbunătățirea gustului, se poate adăuga mușețel, zeamă de lămâie și miere/melasă (bogată în fier și minerale).
