Un adult sănătos respiră, în mediu, de 20 de ori pe minut (cam 30.000 de respirații pe zi). Desigur, acest ritm se poate modifica în timpul sau după un efort fizic intens sau o răceală obișnuită poate ridica și ea probleme de respirație, dar este normal.
Medicii folosesc termenul de dispnee atunci când se referă la dificultatea de a respira adânc, de a trage aer în piept pe săturate. Dispneea vine însoțită și de senzația permanentă că ne strânge ceva în piept.
De asemenea, dispneea poate fi acută, apare brusc și ține câteva minute sau ore; sau poate fi cronică, de lungă durată, care apare în timpul activităților zilnice obișnuite (la mers, la călcatul hainelor etc.).
Dispneea cronică este gravă deoarece respirația devine grea chiar și atunci când mergem în pas normal, dintr-o încăpere în alta sau doar stăm pe loc fără să facem efort. Dificultățile de respirație sunt, uneori, mai mici sau mai mari, în funcție de poziția corpului: la persoanele care au afecțiuni ale inimii sau plămânilor, respirația grea se declanșează atunci când stau întinse în poziție orizontală.
Afecțiuni care pot provoca dificultăți respiratorii pe termen scurt:
- temperaturile extreme
- unele medicamente (antihipertensivele sau cele pentru reducerea grăsimilor din sânge)
- insuficiența cardiacă
- tulburările de ritm cardiac
- atacul de cord
- astmul
- anemia, tulburările de anxietate
- existența unui cheag de sânge la nivelul plămânilor (embolie pulmonară)
- excesul de lichid în jurul inimii (pericardită lichidiană)
- pneumotoraxul (acumularea de aer în spațiul dintre plămâni și peretele toracic)
- pierderea bruscă de sânge
- pneumonia (sau alte tipuri de infecții respiratorii)
- reacție alergică severă (anafilaxia)
- existența unui corp străin în căile aeriene superioare
- deshidratarea
Afecțiuni care pot provoca dificultăți respiratorii pe termen lung:
- astm
- boală pulmonară cronică obstructivă (inclusiv emfizem pulmonar)
- sarcoidoză (apariția unor zone de inflamație numite granuloame, cu precădere în plămâni)
- boli de inimă (insuficiență cardiacă congestivă sau ventriculară, cardiomiopatie)
- pleurezie („apă la plămâni”)
- hipertensiune pulmonară
- obezitate
- lipsa condiției fizice
- cancerul pulmonar
- tuberculoza
Dacă te confrunți cu dispneea cronică, medicul îți va asculta cu atenție plămânii și este posibil să-ți recomande și o spirometrie pentru a măsura capacitatea pulmonară, oximetria pulsului pentru a măsura cantitatea de oxigen din sânge, analize de sânge pentru a evidenția o posibilă infecție sau anemie, o radiografie toracică, și o electrocardiogramă pentru vedea dacă inima a suferit un atac, cât de repede bate și dacă are un ritm sănătos.
Tratamentul dispneei depinde de cauza care provoacă dificultățile de respirație.
Iată acum și câteva exerciții benefice
Îmbunătățirea respirației este într-o strânsă și directă legătură cu tratarea cauzei care provoacă dificultățile. Separat de acest aspect, putem practica în mod constant și câteva exerciții de respirație în fiecare dimineață (imediat după trezire), care ne sunt de mare ajutor.
Deschidem fereastra și stăm în fața ei, și respirăm aerul proaspăt timp de câteva minute. Ne întindem pe jos, cu corpul drept, și inspirăm cât putem de mult fără să ne forțăm. Ținem aerul în plămâni timp de 10-15 secunde, întinzându-ne încet brațele deasupra capului. În timp ce aducem brațele înapoi lângă corp, expirăm încet. Repetăm de 4 ori.
Un alt exercițiu presupune să punem un scaun în dreptul ferestrei să stăm cu fața spre ea. Cu spatele drept, punem o mână pe burtă și tragem aer pe nas, încet, până plămânii se umplu de aer și simțim la mână că și burta se umflă. Ne ținem respirația 3 secunde după care expirăm pe gură, cu buzele strânse (ca și cum am sufla într-o lumânare) până golim plămânii de aer. Repetăm de 4 ori.
Rămânem în aceeași poziție pe scaun dar acum punem palmele pe coaste și, la fel, inspirăm încet pe nas (trebuie să simțim cum coastele se extind). Ne ținem respirația 3 secunde, după care expirăm pe gură, cu buzele strânse, până golim plămânii de aer și coastele revin la loc. Repetăm de 4 ori.
Un alt exercițiu: acoperim o nară cu degetul și inspirăm încet și profund pe nara liberă. Acoperim nara pe care am inspirat și expirăm pe cealaltă. Repetăm de câteva ori, după care inversăm procesul.
