Tromboza venoasă se mai numește și flebită și este o afecțiune în cadrul căreia un vas de sânge este blocat de un cheag. Când este profundă, poate aduce complicații grave.
Flebita se poate forma în orice venă a corpului dar în 90% din cazuri se formează la membrele inferioare.
Această tulburare blochează complet sau parțial o venă, printr-un cheag de sânge numit și „tromb” și poate fi ușoară sau poate reprezenta o urgență medicală.
În cazul în care trombul se deplasează către arterele pulmonare, poate provoca embolie pulmonară care poate fi fatală. Așadar, este absolut esențial să consulți medicul cât mai repede posibil pentru un diagnostic precis.
Diferența dintre tromboza venoasă superficială și cea profundă
Tromboza venoasă superficială, numită și flebită superficială sau periflebită, se caracterizează prin formarea unui tromb într-una din venele rețelei superficiale a corpului (aproape de suprafața corpului) și are ca simptome inflamația, durerea în partea afectată și colorarea ușoară în portocaliu a părții afectate.
Deși complicațiile asociate sunt mai puțin importante decât în cazul trombozei venoase profunde, tratamentul medical este esențial pentru ameliorarea acestor simptome: se vor prescrie analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene și medicamente anticoagulante și se va recomanda și purtarea de ciorapi de compresie.
În ceea ce privește tromboza venoasă profundă (TVP), trombul este situat într-o venă profundă iar dacă migrează către tractul pulmonar poate provoca o embolie. Este vital să se acorde atenție simptomelor asociate acesteia, mai ales în cazul unei dureri severe la nivelul coapsei sau gambei însoțită de edeme mai marcante și mai extinse decât în cazul trombozei venoase superficiale. Alte semne de avertizare: sentiment de căldură, creșterea temperaturii corpului, roșeața pielii.
Iată care sunt cele mai frecvente semne și simptome de tromboză venoasă profundă care apar la nivelul membrului afectat:
- durere sub formă de crampă musculară care începe de cele mai multe ori la nivelul gambei
- umflarea unui singur membru inferior
- creșterea temperaturii la nivelul pielii
- roșeață, paloare sau culoare vineție a pielii
Simptomele unui tromb format într-o venă de la nivelul membrului superior:
- durere la nivelul gâtului sau la nivelul umărului
- umflătură la nivelul brațului sau la nivelul mâinii
- durere care iradiază de la nivelul brațului la antebraț
- roșeață, paloare sau culoare vineție a pielii
- căldură locală la nivelul pielii
- slăbiciune musculară la nivelul mâinii
Tromboză venoasă profundă – Cauze
- lezarea suprafeței interne a venei (accidente, operații, boli imune, inflamații)
- sânge care curge mai lent ca de obicei sau care stagnează în vene (mai ales în lipsa mișcării, de exemplu, după o operație sau după o fractură la picior, în călătorii lungi cu avionul sau autobuzul)
- sânge care devine mai vâscos, mai gros, decât este în mod normal (când se iau pilule anticoncepționale sau în urma deshidratării, când nu se consumă suficientă apă sau se iau prea multe diuretice, în caz de cancer)
Embolie pulmonară
Până în momentul în care se produce embolismul pulmonar, unele persoane nu știu că au TPV iar pacienții cu embolie pulmonară nu vor mai putea respira profund. De asemenea, vor avea dureri când inspiră profund, vor tuși cu sânge sau vor respira des și vor avea puls rapid.
Tromboza venoasă poate fi o boală tăcută uneori
Flebita poate provoca simptome ușor diferite, în funcție de amploarea reacției inflamatorii și în funcție de mărimea cheagului. În unele cazuri, flebita poate să nu cauzeze semne clinice, fiind o flebită asimptomatică. Atunci când aceste afecțiuni sunt asociate cu simptome respiratorii precum dureri în piept, tuse, dificultăți de respirație etc., este esențial să mergi la medic imediat.
Invetigații
Investigațiile se vor efectua în funcție de riscul scăzut sau crescut de a avea o tromboză venoasă profundă, un risc apreciat de medic. Iată care sunt testele care se utilizează pentru a diagnostica sau pentru a exclude un cheag de sânge venos:
D-dimeri
Este o analiză de sânge care măsoară concentrația de D-dimeri care rezultă în urma degradării cheagului de sânge. Majoritatea pacienților cu trombembolism sever prezintă niveluri crescute de D-dimeri iar un rezultat negativ exclude o tromboză venoasă profundă sau un trombembolism pulmonar în 90% din cazuri.
Ecografie Doppler
Este un test imagistic standard pentru a diagnostica TVP și are o sensibilitate mare și necesită un medic experimentat care poate observa inclusiv modificările subtile. Este un test neiradiantă, neinvaziv și nedureros care se poate repeta pe parcursul mai multor zile pentru a determina dacă cheagul de sânge crește sau dacă apare un alt cheag.
Venografie cu substanță de contrast
Este o investigație imagistică în care se folosesc raze X și în care este injectată în sistemul venos o substanță radio-opacă. Prin radiografierea membrului inferior și a bazinului se pot vizualiza cu precizie trompii de la nivelul venelor coapsei și gambei. Acest test se efectuează rar, fiind invaziv.
Angio-RM venos
Imagistica prin rezonanța magnetică este utilă mai ales în diagnosticarea trombozei venoase de la nivelul pelvisului.
Flebita – Cum se previne apariția și recurența
Pentru a preveni riscul de flebită, mai ales dacă există și o insuficiență venoasă sau vene varicoase, se pot lua următoarele măsuri:
- evită să stai în aceeași poziție mai multe ore
- fă exerciții fizice în mod regulat și plimbă-te minim 30 de minute în fiecare zi pentru a menține buna circulație a sângelui
- hidratează-te pentru a evita fluxul sanguin stagnant (poate duce la coagularea sângelui)
De asemenea, nu se recomandă purtarea hainelor prea strâmte pentru că pot interfera cu circulația sângelui. Persoanelor care au un risc mărit de tromboză profundă li se va prescrie un medicament anticoagulant care se poate administra ca măsură de prevenție sau în timpul spitalizării sau în timpul unei intervenții chirurgicale.
În cazul în care ai făcut tromboză venoasă profundă, ai un risc mai mare de a o repeta, astfel că în timpul și după tratament, este important să iei toate măsurile pentru a preveni TVP, să verifică dacă nu apar din nou semnele de TVP la picioare (zone de edem, căldură, durere, roșeață sau albăstrire) și să-ți contactezi medicul imediat ce bănuiești că ai din nou semne sau simptome de TVP.
