Tensiunea arterială este presiunea pe care sângele o are asupra vaselor (acele tuburi prin care circulă sângele de la inimă în restul corpului). Este foarte bine să existe, valorile ei sunt cele la care trebuie să fim atenți.
Pentru a ajunge la toate organele, sângele trebuie „împins”. Când tensiunea este mică, nu ajunge suficient sânge și cu suficientă presiune la organe sau la creier și poate apărea senzația de amețeală și instabilitate, putem avea tulburări de vedere.
Vorbim despre hipotensiune când valorile sunt sub 90/60 mm Mg; despre hipertensiune când valorile depășesc 140/90 mm Mg (140 e tensiune mare numită și sistolică și 90 e tensiunea mică, numită și diastolică. Atunci când se încadrează în limitele normale, vorbim despre normotensiune.
Atunci când inima se contractă, ejectează sânge în aortă, ceea ce creează o presiune pentru că vine mult sânge: aceasta e tensiunea sistolică. Atunci când inima se relaxează, sângele circulă în vase cu o viteză constantă și mai mică deoarece nu mai are acea presiune dată de contracția inimii: aceasta e tensiunea diastolică (perioada în care inima se relaxează).
Hipertensiune arterială – Cauze
Există două tipuri de hipertensiune arterială, anume primară și secundară.
Cea primară domină în 85% din cazuri și nu are o cauză (una singură) pe care o putem identifica, apare de la un cumul de factori.
Cea secundară are la bază o boală: o boală congenitală care îngustează aorta, o boală de rinichi, apnee de somn sau boala a unei glande din corp.
Factori care duc la hipertensiune arterială primară
- obezitatea, supraponderalitatea
- consumul exagerat de sare, alcool
- sedentarismul
- factori genetici (dacă ai părinți hipertensivi, șansele ca și tu să faci hipertensiune arterială cresc)
Prezența și absența simptomelor de hipertensiune arterială
Cel puțin 1 din 5 persoane cu hipertensiune nu știu că au valori tensionale crescute. La majoritatea pacienților, hipertensiunea arterială se instalează lent și aceștia nu vor simți nimic decât atunci când vor apărea complicațiile (accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, infarct de miocard).
Cel mai frecvent, hipertensiunea arterială devine simptomatică atunci când există o creștere bruscă, când există fluctuații, variații mari ale tensiunii arteriale.
Presiunea crescută se reflectă în organe, cel mai sensibil fiind creierul: creierul începe să devină disfuncțional și apar simptome precum durerea de cap care, frecvent, se simte ca o tensiune fie la nivelul cefei sau o durere francă care se extinde de la nivelul cefei, amețeală, tulburări de vedere.
Sfat
În orice stadiu al hipertensiunii te-ai afla, nu este târziu să te tratezi! Orice scădere a tensiunii arteriale îți reduce riscul de alte evenimente cardiovasculare. Măsoară-ți tensiunea arterială!
