Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, țara noastră se află pe locul 5 în Europa în ceea ce privește consumul de antibiotice și în 60% dintre cazuri, faptul că alegem să apelăm la astfel de tratamente nu are justificare.
Una dintre principalele cauze ale acestor statistici este confuzia dintre doi termeni folosiți de noi toți: bacterie și virus. Există 3 diferențe importante dintre virusuri și bacterii și este bine să le știm ca să putem face alegeri corecte pentru sănătatea noastră.
Atât virusurile cât și bacteriile sunt niște microorganisme dar se deosebesc din multe puncte de vedere
Bacteriile, pe care le mai numim și microbi, în unele cazuri sunt benefice: vorbim despre flora intestinală, care este un grup mare de bacterii cu rolul de a ajuta procesul de digestie. Virusurile, cele mai mici din categoria microorganismelor, cel mai frecvent ne fac rău.
Bacterii de care am auzit cu toții
Ciuma bubonică (moartea neagră) este o bacterie mică care a produs una dintre cele mai devastatoare catastrofe ale lumii în secolul al XIV-lea: 50 de milioane de oameni, numai din Europa (60% din populația continentului pe atunci) au murit din cauza ei.
Eserichia Coli este o altă bacterie foarte cunoscută și este cea mai frecventă cauză a infecțiilor urinare.
Virusuri faimoase
- Virusul Hepatitei C
- Virusul Herpes Simplex
- Virusul imunodeficienței umane (HIV, care cauzează SIDA)
- HPV (Human papilloma virus)
Să dăm un exemplu: atunci când răcești, cine este vinovatul? Bacteria sau virusul?
De obicei, bacterii sunt conectate cu infecțiile urechilor, ale gâtului și sinusurilor, la fel și pneumonia sau bronșita. Aceste infecții se tratează cu antibiotice.
Virusurile cauzează viroză, gripă și anumite tipuri de pneumonie. Cele mai comune sunt virozele respiratorii care, de cele mai multe ori, nu sunt foarte serioase și trec de la sine după câteva zile. Nu necesită antibiotice. Nici măcar gripa, oricât de gravă este, nu se tratează cu antibiotice.
Așadar: la infecții bacteriene folosim antibiotice; la infecții virale nu folosim!
Febra este un simptom frecvent al răcelilor, dar și aici există câteva diferențe. De regulă, frisoanele urmate de febră mare sunt o caracteristică a infecțiilor bacteriene, iar în cazul infecțiilor virale febra este mai mică.
Infecțiile bacteriene tind să se manifeste prin tuse cu expectorație galben-verzuie, în timp ce infecțiile vin cu tuse fără expectorație sau cu expectorație clară sau albicioasă. În cazul unei infecții bacteriene, vor apărea dificultățile de respirație și durerile în piept, iar în cazul unei infecții virale, vor apărea durerile de mușchi și de cap, oboseala.
Poate te întrebi: dacă ai oricare dintre aceste simptome, trebuie sau nu să iei antibiotice?
Este destul de greu să facem diferența între cele două cazuri pentru că semnele sunt adesea înșelătoare.
Astfel, sfatul nostru este să te adresezi mereu medicului: el îți va oferi cel mai bun tratament.
Important! Nu lua antibiotice fără ca acestea să îți fie prescrise: complicațiile pe termen lung (dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice) îți vor da mult mai mari bătăi de cap.
