Bronșita cronică este o boală respiratorie care se manifestă prin dificultăți respiratorii cronice și este însoțită de exacerbări sau de infecții bronșice secundare, având o evoluție spre insuficiență respiratorie.
Este o inflamație cronică a bronhiilor și bronhiolelor care rezultă din expunerea la un factor iritant. Această inflamația duce la dezvoltarea anormală a glandelor bronșice precum și la secreția crescută de mucus de către membranele mucoasei. Se manifestă printr-o tuse productivă cu spută zilnică, timp de 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv, de regulă la cei care fumează.
Termenul de „bronșită cronică” cuprinde două boli cu un prognostic foarte diferit:
bronșita cronică simplă – fără dificultăți de respirație la efort și cu menținerea funcției pulmonare
bronșită cronică obstructivă – apariția dispneei la efort și evidențiată în timpul timpul testelor funcționale pulmonare (PFT)
Bronșita cronică este consecința a mai multor episoade succesive de bronșită acută și se dezvoltă în două faze: bronșita cronică simplă și bronșita cronică asociată cu insuficiență respiratorie.
Diferența dintre bronșita cronică și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
De când Organizația Mondială a Sănătății a desemnat, din 2015, ca una dintre manifestările bolii pulmonare obstructive cronice în același mod ca și în cazul altor boli respiratorii, termenul de bronșită cronică nu este folosit prea mult.
Studiul realizat de către Institutul Francez de Supraveghere a Sănătății Publice a subliniat faptul că „legăturile dintre bronșită cronică și BPOC nu sunt simple. Se dezbate secvența de la bronșită cronică simplă la BPOC, precum și legătura cauzală dintre cele două.”
În funcție de cauză și stadiul bolii, bronșita cronică simplă se poate prezenta sub diferite forme
Prima etapă a bronșitei cronice este bronșita cronică simplă care se caracterizează printr-o tuse cronică și spută.
Boala pulmonară cronică obstructivă este o bronșită cronică agravată care se manifestă printr-o inflamație a peretelui bronșic cu hipersecreție de mucus care conduce la obstrucționarea bronhiilor. Astfel, rezultă o scădere progresivă a capacităților respiratorii și evoluează pe termen mai mult sau mai puțin lung, spre insuficiență respiratorie cronică.
Cum se manifestă bronșita?
De regulă, bronșita începe cu o tuse uscată iar după câteva zile începe producția de mucus gros, de culoare galbenă sau verzuie. După o criză de tuse, respirația este adesea șuierătoare și poate fi însoțită de dureri în piept, de dificultăți de respirație la efort și de nevoia de a scuipa.
Principalele simptome ale bronșitei cronice sunt:
- respirația neregulată, scurtă și rapidă chiar și în repaus
- respirație greoaie la efort
- expectorație fluidă care poate fi purulentă sau nu
- tuse productivă cu spută, catar și / sau spută dimineața care durează minim 3 luni consecutive pe an, pe o perioadă de minimum 2 ani
- dificultate la a inspira sau expira aerul (apare inițial în timpul unui efort fizic după care treptat devine permanentă și poate fi însoțită de un anumit sunet în momentul expirației)
- colorare albăstruie a membranelor mucoasei și a pielii (în cazuri avansate)
În timpul exacerbărilor, pot apărea și alte simptome, precum tusea mai frecventă și mai crescută, creșterea problemelor respiratorii și / sau a infecției în cauză care poate duce la slăbiciune generală. În cazul în care exacerbarea este de origine infecțioasă, pot apărea frisoanele și febra.
Debutul bronșitei cronice
Este un debut progresiv: la început tusea și sputa se prezintă dimineața devreme după care devin permanente. Ulterior, din cauza inflamației bronșice, apare o îngustare progresivă a bronhiilor care împiedică trecerea aerului. În acest stadiu, apar dificultăți de respirație la efort iar un episod de bronșită acută are ca rezultat tuse crescută, scuipat și respirație scurtă, cel mai adesea cauzată de infecția bronhiilor sau a plămânilor.
Bronșita cronică – Cauze (cele care atacă mucoasa bronhiilor)
Tutunul
Tutunul este responsabil pentru 90% din bronșita cronică. La nefumători, frecvența bronșitei cronice este de 8% iar în cazul persoanelor care fumează mai mult de 20 de țigări pe zi este mai mare de 50%.
Poluanții
Expunerea la poluanți precum gaze toxice, produse miniere, anumite substanțe chimice, solvenți sau ciment apare, de regulă, într-un mediu profesional. Pe de altă parte, poluarea atmosferică este și el un factor și este mai frecvent la populațiile dezavantajate socio-economic.
Infecțiile bronhopulmonare severe sau repetate
Infecțiile bronhopulmonare severe precum tuberculoza sau cele repetate precum bronșiolita în copilărie pot duce la bronșită cronică la vârsta adultă.
De asemenea, mai multe boli cronice precum astmul sau fibroza chistică de exemplu, pot fi și ele cauza bronșitei cronice, precum și toți factorii care atacă bronhiile și care provoacă inflamații.
Când trebuie să mergi la medic?
Dacă ai o tuse persistentă care este însoțită de spută, trebuie să apelezi la medicul curant. În cazul în care, la examinare apar factori de risc (fumatul, expunerea repetată la poluanți), auscultația pulmonară va da deja o idee despre diagnostic. Medicul va decide examinări suplimentare pentru a confirma diagnosticul și pentru a te îndruma la un pneumolog.
Evoluția bronșitei cronice – Complicații
Cursul bronșitei cronice: bronșită cronică simplă, bronșită supurativă cronică, bronșită obstructivă cronică și insuficiență respiratorie cronică.
În cazul bronșitei cronic simple și fără obstrucție a bronhiilor, prognosticul este favorabil în cazul încetării permanente a fumatului.
În ceea ce privește bronșita obstructivă cronică, cursul se agravează în cazul fumatului persistent.
Bolnavul va intra în stadiul BPOC și dacă nu se renunță la fumat, complicațiile sunt frecvente. În cele din urmă, BPOC progresează la insuficiență respiratorie în stadiul final.
Complicațiile insuficienței respiratorii acute: plămânul nu-și mai poate îndeplini funcția esențială, anume buna oxigenare a organismului și o bună eliminare a dioxidului de carbon. Acest stadiu este marcat de o lipsă de respirația, însoțită adesea de semne de insuficiență cardiacă, cu apariția umflăturii la nivelul picioarelor.
Bronșita cronică – Complicații pe termen lung:
- pneumonie
- emfizem pulmonar
- boala pulmonară obstructivă cronică
- pneumoscleroză
- bronșiectazie
Bronșită cronică – Examinări și diagnostic
Dacă ai tuse cronică, cu sau fără spută, trebuie să mergi la medic. Atunci când se suspectează diagnosticul de bronșită cronică, se efectuează mai multe examinări suplimentare pentru evaluarea gravității leziunilor și impactului asupra funcției respiratorii.
Înainte de toate, se vor efectua examene de imagistică medicală. Pentru a găsi semne de inflamație a bronhiilor și semne de distrugere a plămânilor corespunzătoare emfizemului, este necesară o radiografie toracică. Ulterior, se vor efectua testele funcției respiratorii în vederea măsurării impactului asupra funcției pulmonare.
Pentru a evidenția leziunile bronșice care nu sunt vizibile la radiografie, se va face scanarea Ct sau tomodensitometria toracică. De asemenea, se vor face și teste respiratori funcționale pentru a măsura capacitatea de respirație.
Spirometria va permite monitorizarea deficitului pulmonar iar aceste examinări vor fi însoțite, adesea, de evaluarea cardiologică.
Bronșită cronică – Tratament
Primul pas este educația terapeutică a pacienților și tratamentului bolii în sine. Medicul va examina obiceiurile precum și comportamentele pacientului, mediul familial și profesional. De asemenea, va revizui și istoricul pacientului, pentru a determina originea bolii și cel mai bun tratament.
Tratamentul se va baza pe îndepărtarea iritanților și pe controlul episoadelor și al suprainfecției bronșice.
Dacă boala este într-un stadiu avansat de bronșită cronică obstructivă, tratamentul se va concentra asupra îmbunătățirii părții încă reversibile a obstrucției.
Renunțarea la fumat
Oprirea completă și permanentă a fumatului este pasul-cheie. Este un pas esențial și, adesea, singurul tratament care poate opri progresia bolii. Medicul va examina „starea de fumat” a pacientului: dependența și motivația sa de a renunța, pentru a obține cele mai bune rezultate.
Eliminarea oricărei expuneri la iritanți
În cazul în care pacientul nu are posibilitatea de a opri contactul cu iritanții dim mediul său profesional, urmărirea și instruirea în purtarea și utilizarea echipamentului de protecție individuală și regulile de igienă și de bune practici pentru manipularea iritanților sau a poluanților pot fi puse în aplicare, în comun cu medicul muncii.
Eliminarea oricărei expuneri la poluare
Întrucât poluarea are un impact asupra respirației, este necesar să se evite locurile de emanație sau a stațiilor de lucru problematice. Se recomandă consumul de lichide la fiecare 1-2 ore dacă medicul nu ți-a recomandat limitarea aportului de lichide.
Managementul greutății corporale
Excesul de greutate joacă un rol important și în această boală iar pacientul ar trebui să ia în considerare exercițiile fizice zilnice în vederea pierderii în greutate și îmbunătățiri stării generale de sănătate.
Bronșită cronică – Medicamente
Bronhodilatatoare
Este un tratament simptomatic care vine sub formă de aerosoli și de administrează prin inhalare.
Bronhodilatatoarele cu acțiune lungă stimulează beta-2 și ajută la relaxarea bronhiilor.
Aceste medicamente se inhalează folosind mici dispozitive portabile iar pe măsură ce efortul respirator devine mai mic, inima se poate odihni și ea un pic.
Cortocosteroizi
Corticosteroizii cu acțiune îndelungată sunt adesea combinați cu bronhodilatatoare și se administrează și prin inhalare însă sunt rezervate pacienților „severi”, ale căror simptome persistă în ciuda tratamentului cu bronhodilatatoare.
Atenție! Nu se recomandă utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor inhalatori luați singuri, a corticosteroizilor orali, a inhibitorilor de tuse, nici a medicamentelor mucolitice.
Cortizon
Se folosește pentru acțiunea sa antiinflamatorie în timpul exacerbărilor și în doze mici zilnice atunci când boala este într-un stadiu avansat. În ceea ce privește derivații de cortizon, de asemenea, inhalalți, acestea pot reduce și inflamația cronică.
Oxigen
Utilizarea oxigenului, în mod continuu sau de câteva ori pe zi atunci când apare insuficiența respiratorie.
Atunci când nivelul de oxigen din sânge este mai mic decât în mod normal, se va apela la oxigen sau ventilație asistată.
Preparate fitoterapeutice
Pentru a ameliora simptomele, medicul poate recomanda și diferite preparate fitoterapeutice precum produse care conțin extracte de eucalipt, echinacea sau măceș, sau chiar remedii naturiste precum ceaiuri din diferite plante și miere, de exemplu din cimbrișor sau eucalipt.
BPOC – Simptome care duc la spitalizare:
- febră mare
- congestie bronșică majoră cu dificultăți de respirație (dispnee), polipnee (respirație rapidă) și cianoză (buze și extremități albastre)
- tulburări ale conștiinței (de la confuzie până la comă)
- tensiune arterială crescută
- tahicardie sau alte tulburări de ritm cardiac
- hipoxie (lipsa oxigenului în țesuturile corpului) cu hipercapnie (exces de dioxid de carbon din sânge)
Bronșită cronică – Prevenire
Renunțarea la fumat
Este cel mai bun mod de prevenire și cu cât are loc mai devreme, cu atât este mai mare șansa de reversibilitate a leziunilor bronșice. Dacă ești fumător și tușești și scuipi zilnic, apelează la medicul tău pentru a efectua examinările necesare pentru că este posibil să ai bronșită obstructivă cronică.
Asocierea frecventă a bronșitei obstructive cronice și a insuficienței cardiace se datorează fumatului.
Uneori, va trebui instituit un tratament mixt iar prevenirea constă în evitarea expunerii la substanțe toxice, mai ales abținerea de la orice consum de tutun.
Expunerea la factori de mediu
Se recomandă evitarea expunerii la poluare sau la poluanții ocupaționali. Măsurile de stil de viață sunt absolut esențiale pentru confortul pacientului cu BPOC:
- evitarea factorilor agravanți (consumul de alcool sau subnutriție)
- lupta împotriva supraponderalității (pentru a îmbunătăți funcția respiratorie)
- activitate fizică regulată precum mersul pe jos
- evitarea curenților de aer și schimbările de temperatură
- fizioterapie respiratorie regulată
- imunizarea împotriva infecțiilor respiratorii cu imunostimulante (miere, vitamina C)
- vaccinarea împotriva gripei și pneumococului
Întrucât este la alegerea pacientului, nu se poate impune dar se recomandă o vaccinare antigripală în vederea limitării agravării bolii în caz de suprainfecție și, mai ales, dacă pacientul este deja insuficient respirator.
Se recomandă și efectuarea unei vaccinări pneumococice la fiecare 5 ani și evitarea intrării în contact cu persoane care suferă de infecții din sfera ORL (angină pectorală, nazofaringită etc.) sau gripa.
