Tindem să trecem cu vederea importanța magneziului în organismul nostru, însă acest macromineral este unul esențial, la fel ca sulful, fosforul, calciul, potasiul, clorul și sodiul. Intervine în nu mai puțin de 600 reacții enzimatice în corpul nostru.
Deficitul de magneziu – Riscuri
Deficitul de magneziu este implicat în afecțiuni grave, cu precădere cardiovasculare, posibil fatale. Astfel, are un risc vital! Deficitul cronic de magneziu poate duce la deces.
Se adună tot mai multe dovezi în ceea ce privește importanță acestui mineral: deficitul de magneziu este implicat în diferite afecțiuni neurologice, musculoscheletale, cardiovasculare, gastrointestinale etc., afectând sistemic întregul organism.
Deficitul de magneziu – Cauze
- Boala celiacă
- Utilizarea prelungită de diuretice
- Medicamentele pentru ulcer și reflux gastroesofagian
- Diabetul de tip 2
- După un bypass gastric
- Alcoolismul
- După operația de tiroidă sau parotidă
- Probleme digestive
- Probleme renale
- Diareea și vărsăturile pe termen lung
Deficitul de magneziu – Simptome
Unele persoane au o toleranță mai mare la nivelurile scăzute de magneziu în organism, în timp ce la altele apar și sunt deranjante chiar și atunci când nivelul magneziului este doar ușor scăzut.
Bătăile neregulate ale inimii (aritmie cardiacă)
Palpitațiile, cum le mai numim, se pot datora deficitului de magneziu. Pentru a reduce riscul apariției aritmiilor cardiace cu 23-48%, se recomandă administrația profilactică de magneziu.
Stresul și consecințele cu care vine
Stresul cauzează migrena, tulburările de somn, cefaleea. Este un cerc vicios datorat lipsei magneziului.
Hipertensiune
Deficitul de magneziu duce la tensiune arterială ridicată, existând o relație inversă între nivelul de magneziu și valorile tensiunii arteriale. Cu alte cuvinte, magneziul este mineralul care potențează efectul medicamentelor luate pentru hipertensiune.
Slăbiciune musculară, oboseală
Oboseala este o stare care se caracterizează prin slăbiciune fizică și / sau mentală, prin epuizare. Este un alt simptom al deficienței de magneziu atunci când oricât ne-am odihni, tot nu ne putem reveni.
Oboseala severă și cea persistentă poate fi un semn că avem o problemă de sănătate. De asemenea, oboseala este un simptom destul de nespecific, astfel este imposibil să identificăm cauza sa dacă nu vine însoțită și de alte simptome.
Slăbiciunea musculară, cu toate că poate fi cauzată și de miastenia gravis, este totuși un semn mai clar al deficienței de magneziu (decât oboseala). Specialiștii sunt de părere că această slăbiciune se datorează pierderii potasiului din celulele musculare, iar această afecțiune se asociază cu deficiența de magneziu.
Menționăm și alte simptome ale deficitului de magneziu: dificultăți de respirație, căderea părului, pierderea poftei de mâncare, amețeli, senzația de nod în gât, nervozitate.
Magneziul – Ca supliment vs ca tratament
Există o diferență fundamentală între administrarea magneziului pentru a suplimenta lipsa lui din dietă și administrarea ca tratament în caz de o boală (precum deficitul de magneziu). Întrucât sunt situații diferite, cer abordări diferite.
La alegerea unei terapii potrivite pentru deficitul de magneziu, putem vorbi de un supliment de magneziu în cazul persoanelor sănătoase.
Atunci când există o carență de magneziu în organism, vorbim deja despre o situație patologică, de o boală. Această situația cere folosirea unui medicament precum orotatul de magneziu.
Orotatul de magneziu este un medicament din săruri organice, care conține acid orotic (care este un constituent al produsului). Cu alte cuvinte, această sare este formată din magneziu și acidul orotic.
Avantajele orotatului de magneziu
Efectele benefice se sumează din aceste două constituente, acidul orotic având rolul de a lega magneziul și de a transporta acest mineral în interiorul celulei.
Acum că am vorbit despre importanța magneziului, despre cauzele și simptomele deficitului de magneziu, să vedem și cum putem afla dacă avem această carență în organism.
Desigur, putem face o analiză de sânge în urma căreia putem afla cum stăm cu nivelul de magneziu. Dar această analiză, numită magneziemie (sau magneziu seric) nu este una pe care medicii se pot baza. De ce? Pentru că obiectivează mai puțin de 1% din magneziul din corpul nostru.
Atunci ce este de făcut? Ne concentrăm pe simptome: palpitații, oboseală cronică, transpirații, tremurături, cefalee, stare depresivă, migrene etc.
Doze recomandate de magneziu – Alimente recomandate
Cantitatea zilnică optimă de magneziu variază în funcție de vârstă și sex:
- Femei între 19-30 de ani – 400 mg
- Bărbați între 19-30 de ani – 310 mg
- Femei peste 30 de ani – 420 mg
- Bărbați peste 30 de ani – 320 mg
Prin alimentație, cei mai mulți dintre noi nu ajungem să atingem doza zilnică recomandată de magneziu.
Din această cauză, subliniem câteva alimente care au un conținut ridicat de magneziu:
- Semințele de in, de floarea soarelui și de dovleac
- Migdalele, nucile, alunele
- Ciocolata neagră (minim 70%)
- Peștii grași (somonul, halibutul, macroul)
- Cerealele integrale (quinoa, hrișca, ovăzul, orzul)
- Bananele
- Leguminoasele (soia, mazărea, lintea, fasolea, năutul)
- Avocado
- Spanacul
- Varza
