Hipotensiunea arterială este termenul folosit de medicii pentru o tensiune scăzută sub 90/60 mmHg. Când citești tensiunea, primul număr (cel mare) reprezintă tensiunea sistolică, presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali atunci când inima se contractă și trimite sânge în artere. Al doilea număr (cel mic) indică tensiunea diastolică, presiunea din artere când inima se odihnește între două bătăi.
În exemplul de mai sus, 90/60 mmHg, 90 este tensiunea sistolică și 60 este cea diastolică, iar valorile sub acestea definesc hipotensiunea.
La o persoană sănătoasă, o tensiune scăzută care nu vine însoțită și de alte simptome, nu necesită tratament. Sunt persoane care trăiesc confortabil cu hipotensiune cronică, ba chiar este de așteptat să aibă o viață mai lungă comparativ cu hipertensivii.
Pe de altă parte, o tensiune arterială mică care este însoțită și de alte simptome sau o scădere bruscă și severă a tensiunii care lipsește creierul de aprovizionarea adecvată cu sânge, poate fi asociată cu afecțiuni grave care necesită intervenție de specialitate.
În unele condiții, tensiunea poate să scadă fără a reprezenta un pericol. Multe persoane experimentează astfel de căderi, de exemplu atunci când se ridică brusc din pat. Acest tip de tensiune arterială scăzută se numește hipotensiune posturală (sau ortostatică) și este considerată o inabilitate a sistemului vascular (sau a celui nervos) de a reacționa la schimbările bruște așa cum trebuie.
De regulă, atunci când ne ridicăm în picioare, sângele se scurge în extremitățile inferioare, reducându-se cantitatea care ajunge la inimă pentru câteva secunde. Pentru a compensa, corpul trimite mesaje inimii să bată mai repede și vaselor de sânge să se îngusteze pentru a echilibra situația. Dacă aceste lucruri nu se întâmplă sau dacă se întâmplă prea încet, apare hipotensiunea și se poate ajunge chiar și la leșin.
Hipotensiunea mediată neuronal este un alt tip de hipotensiune arterială și poate să apară atunci când o persoană stă în picioare pentru o lungă perioadă de timp.
Odată cu înaintarea în vârstă, crește atât riscul de hipertensiune cât și de hipotensiune, din cauza modificărilor firești care au loc în organism. Mai mult, fluxul de sânge către mușchiul inimii și creier scade și el odată cu vârsta, adesea ca urmare a acumulării de plăci în vasele de sânge.
Scădere bruscă a tensiunii arteriale – Cauza?
Hipotensiunea instalată brusc este cea care poate pune viața în pericol, iar cauzele sunt reprezentate de:
- o sângerare (mai periculoasă dacă este una semnificativă)
- o temperatură prea scăzută sau prea mare ridicată a corpului
- o infecție severă a sângelui
- o deshidratare severă (cauzată de vărsături, diaree sau febră)
- o reacție la medicamente sau alcool
- o reacție alergică severă (șoc anafilactic)
O tensiune arterială scăzută în mod constant se poate asocia cu:
- unele probleme hormonale (glicemie scăzută, hipotiroidism, diabet)
- sarcina
- administrarea de betablocante, antihipertensive, diuretice, blocante ale canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
- tratamentul pentru boala Parkinson
- tratamentul cu antidepresive
Hipotensiunea poate fi cauzată și de
- o boală a ficatului
- aritmii cardiace
- dilatarea vaselor de sânge
- insuficiență cardiacă
Hipotensiune – Simptome?
- amețeală
- vedere încețoșată
- confuzie
- senzație de slăbiciune
- leșin (când tensiunea scade foarte mult)
Hipotensiune – Măsuri de precauție?
Tratamentul este dat de medic, desigur, noi putem doar să luăm măsuri de precauție:
- să evităm deshidratării
- să evităm dușurile fierbinți
- să evităm să ne ridicăm brusc în picioare