Un accident vascular cerebral (AVC) apare atunci când o parte a creierului nu mai primește suficient sânge și oxigen — fie datorită unui cheag care blochează circulația, fie prin ruperea unui vas cerebral. În lipsa oxigenului, neuronii încep să moară, iar zonele controlate de acea regiune intră în disfuncție.
Tipuri de AVC
-
AVC ischemic – reprezintă circa 80 % din cazuri. Se produce când un tromb sau o placă de aterom blochează un vas cerebral. Cheagul poate proveni din inimă (de ex. în fibrilație atrială) sau poate să se formeze local.
-
AVC hemoragic – apare când un vas cerebral se rupe și produce sângerare intraparenchimatoasă sau subarahnoidiană. Acest tip are risc crescut de mortalitate și necesită intervenție rapidă.
-
Accident ischemic tranzitoriu (AIT / TIA — transient ischemic attack) – reprezintă o întrerupere temporară a fluxului sanguin către creier. Simptomele se remit în câteva minute sau ore, dar indică un risc crescut de AVC major ulterior.
Semne și simptome — ce trebuie să observi imediat
-
Durere de cap bruscă, severă, atipică
-
Pierderea bruscă de forță sau amorțeală pe o parte a corpului (față, braț, picior)
-
Tulburări de vorbire: bâlbâială, dificultăți în articulare
-
Tulburări de vedere: vedere dublă, vederea încețoșată sau pierdere de vedere bruscă
-
Amețeli, pierderea echilibrului, dificultăți la mers
-
Confuzie sau pierderea conștienței
Test simplu de evaluare în urgență (FAST / ROAG)
Pune persoana să facă aceste 3 gesturi simultan:
-
Să zâmbească (observă dacă o parte a feței cade)
-
Să ridice ambele brațe (vezi dacă una coboară)
-
Să spună o propoziție scurtă (verifică dacă rostirea este clară)
Dacă unul dintre gesturi nu poate fi executat corect (asimetrie, slăbiciune), sună imediat la 112.
Tratament — timpul este creier
Pentru AVC ischemic, obiectivul este reperfuzia rapidă a zonei afectate prin:
-
Tromboliză intravenoasă (rtPA / alte variante) — ideal până la 4,5 ore de la debut (în prezent rămâne standard)
-
În cazuri selectate, tromboliza poate fi considerată și după această fereastră, dar cu risc mai mare de hemoragie și doar dacă criteriile imagistice arată țesut cerebral viabil
-
Trombectomie mecanică (intervenție endovasculară) — indicată în principal pentru obstrucții ale vaselor mari. Studiile DAWN și DEFUSE-3 au arătat beneficii chiar și până la 24 de ore de la ultima observare a stării normale (last known well), dacă există țesut cerebral recuperabil pe baza investigațiilor imagistice (mismatch perfuzional)
-
În AVC hemoragic, gestionarea țintește oprirea hemoragiei prin intervenții chirurgicale sau proceduri minim invazive și control riguros al tensiunii arteriale Toți pacienții trebuie tratați în unități specializate pentru AVC (stroke units), ceea ce îmbunătățește semnificativ supraviețuirea și reducerea dizabilităților
⚠️ Este esențial ca tratamentul să fie inițiat cât mai rapid — spunem adesea „time is brain” — cu pierderea progresivă a neuronalelor pe fiecare minut de întârziere.
Prevenție — ce putem face zi de zi
-
Renunțarea completă la fumat și limitarea consumului de alcool
-
Alimentație sănătoasă: bogată în legume, fructe, pește; evitarea grăsimilor saturate, a excesului de carne roșie și prăjeli
-
Activitate fizică regulată: minim 150 minute/săptămână (ex: 30 minute/zi, 5 zile)
-
Menținerea greutății corporale în limite normale
-
Limitarea sodiului din dietă (sare), și creșterea aportului de potasiu
-
Somn adecvat (7–8 ore pe noapte)
-
Monitorizarea și controlul tensiunii arteriale (ideal sub 120/80 mmHg)
-
Evaluare și tratament pentru diabet, dislipidemii și boli cardiovasculare
-
În caz de fibrilație atrială non-valvulară: anticoagulare orală (cu doze adaptate), pe baza scorului CHA₂DS₂-VASc (sau în versiunea actualizată CHA₂DS₂-VA), pentru prevenirea formării de trombi în inimă
-
Adhereța la tratamentele prescrise de medic și controale cardiologice periodice
Concluzie
Un AVC poate fi prevenit în multe situații dacă adoptăm un stil de viață sănătos și facem controale regulate. Dar dacă semnele devin evidente, reacția imediată este crucială: recunoașterea simptomelor și apelarea la serviciile de urgenta pot face diferența între recuperare, dizabilitate sau deces.
