Mămăliga este un aliment tradițional în gastronomia românească și un subiect continuu de cercetare pentru specialiști. Momentan, niciun studiu nu a scos în evidență nicio contraindicație în folosirea ei. Mălaiul este un înlocuitor excepțional al produselor de panificație, numit de către specialiști „prietenul intestinului subțire”.
Doctorul în biochimie cu competență în fitoterapie și nutriție, Eugen Giurgiu, ne explică: „Deși figurează mai rar pe lista meniului nostru cotidian, mai ales la oraș, faimoasa mămăligă românească s-a dovedit un aliment-medicament cu ajutorul căruia se tratează o varietate de boli. Ea nu trebuie să lipsească din alimentația suferinzilor, dar nici din hrana oamenilor sănătoși când aceștia vor să-și mențină starea de sănătate.”
Potrivit nutriționiștilor, mălaiul natural (nu cel grișat) nu ar trebui să lipsească din lista alimentelor de bază întrucât are proprietăți terapeutice care îl recomandă pentru mai bine de 70 de afecțiuni. Acest aliment are acțiune sedativă și calmantă în ulcer și gastrită hiperacidă, reducând aciditatea și contribuind și la detoxifierea ficatului, la creșterea imunității, la reglarea nivelului colesterolului din sânge și, nu în ultimul rând, la combaterea obezității.
Dieta cu mămăligă reduce stresul, ameliorează incontinența urinară, anxietatea, diabetul, reumatismul etc. Cei care consumă zilnic fie mămăligă fie produse din porumb se bucură de longevitate – concluzia unor studii desfășurate pe parcursul mai multor ani.
Potrivit cercetătorilor endocrinologi, consumul zilnic de mămăligă scade riscul de boli psihice generate de disfuncții tiroidiene cu 60%. De asemenea, reglează și concentrația de glucoză din sânge, motiv pentru care este benefic și pentru diabetici. Reduce cantitatea de colesterol din sânge și astfel scade și riscul de ateroscleroză și de infarc.
Potrivit cercetărilor românești realizate de antropologi în regiunea Bran-Rucăr, unde mămăliga se consumă mai des, 9% din femeile de peste 65 de ani au avut activitate ovariană foarte intensă, manifestată și prin prelungirea vieții sexuale chiar și după vârsta de 72 de ani. Mai mult, consumul de mămăligă este răspunzător și pentru longevitate.
Multe persoane cred eronat că mămăliga îngrașă însă mămăliga moale are de 4x mai puține calorii decât pâinea și cea vârtoasă are jumătate din caloriile pâinii. S-a dovedit chiar benefică în tratamentul celor care suferă de obezitate: datorită fibrelor pe care le are, este sățioasă și nu îngrașă. Cu un conținut bogat de vitamine din complexul B, potasiu și calciu, mămăliga este și mult mai săracă în calorii și poate fi consumată la mesele principale în loc de pâine.
În curele de slăbire, mămăliga trebuie consumată cu iaurt și cu brânză slabă deoarece atunci când este combinată cu alimente grase precum slănină, smântână sau unt, meniul are efectul unei mese copioase. 100 de grame de mălai are 351 calorii iar 100 de grame de pufuleți au 520 calorii.
Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, după care au ajuns să fie considerate hrana săracilor. Potrivit studiilor recente, media de viață a triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert era mult mai mare decât a altor comunități învecinate cărora le lipsea din dietă acest aliment.
Studiile recente au descoperit prezența unor substanțe derivate ale acizilor arahidic și palmitic în boabele de porumb, care sunt extrem de importante pentru sănătatea organismului. Acești acizi se absorb ușor în intestin, nu suferă modificări chimice decât în proporție de 22-28% și, odată ajunși în sânge, se transformă în hidroacizi care purifică sângele de unele substanțe toxice. Efectul detoxifiant al substanțelor din porumb ușurează efortul ficatului de neutralizare a substanțelor toxice și reduce considerabil riscul de insuficiențe și ciroze hepatice.
Cataplasme pe piept cu mălai fierbinte
Tratamentele făcute de bunici în copilărie ne vindecau și ne fereau de utilizarea abuzivă a antibioticelor iar mămăliga are loc de cinste printre aceste leacuri vechi. Pentru durere în gât și răceală, se pun pe o tablă încinsă două linguri de mălai și se stă cu nasul deasupra fumului produs, amestecând continuu. Seara înainte de culcare se bea un terci, ca o mămăligă subțire, în care se pune 1 bucățică de unt. A doua zi vă veți simți infinit mai bine.
Unul din adjuvantele cu o eficiență incredibilă în pneumonie este tot faimoasa mămăligă românească. Se lasă să se răcească cât poate suporta pielea după care se întinde pe zona pieptului într-un strat de două degete. Se ține timp de 15 minute după care se înlătură și pielea se șterge cu un tampon înmuiat în spirt camforat. Cataplasma cu mămăligă caldă este recomandată, în popor, și pentru gripă, tuse cronicizată și bronșite. Aceeași aplicație se face și în zona rinichilor pentru a trata colici renali și nefritele și pe zona inferioară a abdomenului pentru un remediu rapid pentru cistite și anexite.
Mămăligă contra lipomului și ulciorului
Se pune mămăligă caldă pe pleoape, schimbând-o cât de des se poate. În caz de lipom, se recomandă un tratament cu cataplasme cu mămăligă tare. Se pune un trat de 3-4 cm pe locul lipomului, având grijă ca partea care vine în contact cu pielea să fie presărată cu tămâie pisată fin. Se aplică fierbinte și se acoperă cu un obiect de lână pentru a menține căldura locală ridicată. Tratamentul se face seară de seară și șine până mămăliga se răcește.
Mămăligă contra obezității
Întrucât oferă o senzație de sațietate extrem de rapidă, mămăliga este utilă și persoanelor care suferă de obezitate. Potrivit studiilor de specialtate, persoanele care consumă porumb regulat au un risc considerabil mai scăzut de probleme generate de hipotiroidie (somnolență, îngrășare, lipsă de tonus fizic și mental). Ulcerul și gastrita hiperacidă se pot ameliora prin consumul de mămăligă caldă în loc de pâine: mălaiul are efect de reducere a acidității și acțiune sedativă, ușor calmantă.
Potrivit altor studii de biochimie și nutriție, mămăliga consumată frecvent ameliorează diabetul, reumatismul, anxietatea, metroanexita, menstruațiile dificile cu sângerări abundente, litiaza renală și hepatita. De asemenea, mărește și secreția de bilă și facilitează evacuarea sa, având efecte antiinflamatoare biliare.
Este de ajutor în afecțiuni ca dispepsie, dischinezie biliară, colecistită, pietre la rinichi, caz în care se recomandă următorul tratament: la ora 8 se mănâncă o felie de pâine prăjită cu brânză de vaci, la ora 10 se aplică pe piele în zona bilei și ficatului un prosop înmuiat în ceai fierbinte de mușețel la fiecare 15 minute. La ora 12 de mănâncă o farfurie de griș cu lapte cât mai fierbinte iar după 20 de minute se pune mămăliga fierbinte făcute din 1 kg de mălai, învelită într-un prosop, în zona ficatului.
Această încălzire dilată canalul coledoc, lucru care permite eliminarea pietrelor din vezica biliare. După 15 minute se consumă 100 ml de ulei de măsline sau de floarea-soarelui la 37 de grade după care se bea imediat suc de la 1 lămâie. La ora 17, se bea o ceașcă de cafea neagră. Pe timpul nopții se vor elimina pietrele iar dacă apare senzația de vomă, se poate bea suc de lămâie.
