Fibrilația atrială se referă la un ritm cardiac neregulat, uneori foarte rapid. De regulă, folosim termenul de „palpitații” când avem astfel de simptome.
Atunci când inima bate normal, pereții ei musculari se contractă pentru a pompa sângele în corp, după care se relaxează pentru a permite inimii să se umple din nou cu sânge. De fiecare dată când inima bate, acest proces se repetă.
În cazul fibrilației artriale, atriile (camerele superioare ale inimii) se contractă aleatoriu, și uneori atât de repede încât mușchiul inimii nu are timp să se relaxeze între contracții. Acest lucru reduce atât performanța, cât și eficiența inimii.
Cauza fibrilației atriale este declanșarea bruscă a impulsurilor electrice anormale în atrii, care depășesc stimulatorul cardiac natural al inimii și inima nu mai poate controla ritmul. Astfel, frecvența pulsului este neregulată.
Factori de risc
- Vârsta peste 65 de ani
- Hipertensiune arterială
- Astm
- Ateroscleroză
- Boli pulmonare (cancer, pneumonie, boala pulmonară obstructivă)
- Probleme cu valvele inimii
- Tiroda hiperactivă
- Infecții virale
- Dezechilibre metabolice (precum diabetul de tip 2)
Simptome?
- Palpitații
- Oboseală
- Amețeală
- Senzație de lipsă de aer
- Senzația de leșin
Există forme de fibrilație atrială care nu au deloc simptome, astfel afecțiunea se descoperă doar atunci când are loc o complicație majoră, precum un accident vascular cerebral.
În funcție de gradul în care ne afectează, fibrilația atrială poate fi definită în diferite moduri
Fibrilație atrială paroxistică – episoade ocazionale care vin și trec în 48 ore fără medicament
Fibrilație atrială persisitentă – episod care durează mai mult de 7 zile
Fibrilație atrială pernanentă – când e prezentă tot timpul
Fibrilație atrială de lungă durată – durează de mai bine de 1 an
Nu este o boală simplă
Pe de o parte, poate să apară izolată, pe o inimă normală, pe de altă parte poate să apară complicând evoluția unei boli cardiace.
