Părintele Petru Marcel Suciu este preot în Hunedoara și adeseori ne-a adus aproape cuvinte de întărire și folos duhovnicesc, cu ajutorul contului său de social-media. Redăm mai jos textul unei postări legate de criza cauzată de coronavirus:
„Deși nu mă întreabă nimeni, nu pot să nu vă împărtășesc crezul meu.
Virusul e suportul material pentru o informație, conține niște instrucțiuni, un cod mașină . Un ADN sau ARN, în cazul nostru. Simplu. Nici nu poate fi numit organism viu. E undeva la granița dintre viu și ne-viu. În paradigma actuală, e ca un fel de simbol, asta pentru că tranzitează două niveluri energetice/realitate diferite.
Odată intrat în contact cu celula umană, informația lui rescrie, modifică, strică informația celulei noastre. Celula o ia razna iar sistemul imunitar caută să o anihileze, să o pape. Dacă poate, dacă multiplicarea celulelor îmbolnăvite nu e mai mare decât puterea de reacție a organismului nostru. Ca atare e nevoie de un organism sănătos cu o imunitate bună, cu o putere de reacție bună, astfel încât să existe o reacție rapidă, să fie identificate rapid celule modificate, îmbolnăvite și să poată fi anihilate. Deci, avem nevoie de organisme umane care trăiesc în echilibru, cu un tonus bun, cu o condiție fizică bună, ca să se poată face față invaziei. Subiecții cu o sănătate precară sau cei ce-și bat joc prin patimi de trupul lor slăbindu-l astfel, au o mare problemă. Bun…
Pe lângă modul de luptă de mai sus, adică un organism întreținut în sănătate, în condiție fizică bună, și aici postul și viața echilibrată și virtuoasă au un rost major, eu mai văd un mod de luptă. Și am să vă explic.
Am vorbit de informație. În cazul virusului, acesta are un suport material. Dar există informație și fără acest suport material, pe un nivel energetic/realitate diferit dar care prin simbol, prin cuvânt, prin gesturi, atitudini umane etc se manifestă. Omul fiind înzestrat de divinitate cu atributul acesta. Să nu credeți că am luat-o razna. Nu. Dar, gândiți-vă cum Hristos a blestemat smochinul care apoi s-a uscat. Prin blestem, prin cuvânt, s-a modificat starea naturii smochinului.
Există un trib în amazonia care odată pe an se duce la un copac, și-și varsă toate cuvintele rele, toate răutățile pe care și le-au inhibat un an, asupra lui. Fără excepție, copacul acela se usucă…
Gândiți-vă la tot modul liturgic ortodox în care credem că prin rugăciunea Duhului, rostită de preoția lui Hristos purtată de noi păcătoșii, se împărtășește informație care modifică starea lumii materiale. Aghiazma, de exemplu. Că deja e demonstrat cum că apa are memorie. Această informație bună, energie bună a Duhului, transmisă prin acte liturgice, noi o numim har sfințitor. Binecuvântarea, rugăciunea, icoanele, moaștele, spațiul sacru al bisericii, semnul crucii etc, toate acestea transmit informație dumnezeiască, har sfințitor ce modifică natura, cosmosul și pe om. Un altfel de virus, un virus bun, un virus sfințitor…
Și placebo vedem cum un om optimist, fără frici inhibitoare, fără să transpire teamă prin toți porii, are mult mai multe șanse să facă față unei infestări, unei boli.
Deci, cum luptăm cu nenorocitul ăsta de virus?
1 mai lăsați țigara, băutura, excesul alimentar, substanțele cu -ină la sfârșit sau cele psihotrope. Păziți-vă hormonii, oxigenați-vă creierul cu muncă fizică și sport, odihniți-vă bine etc. Adică o viață echilibrată și virtuoasă. Mai postiți oleacă, că tot suntem în Postul Mare…
2 pe lângă spălatul pe mâini și dezinfecții: binecuvântați, însemnați cu semnul crucii, rugați-vă la masă, mergeți la biserică, beți aghiazmă, siliți-vă la o atitudine bună, fără certuri, înjurături, minciuni etc. dar mai ales, după spovedanie, împărtășiți-vă cu Trupul și Sângele Domnului. Care e Viața.
E o mare greșeală închiderea bisericilor și oprirea slujbelor! E dovadă de mare prostie, nu numai de necredință. Cu toată părerea de rău… Ne lipsim de principala armă împotriva virusului.
Părerea mea.”