Borşul de tărâţe, ingredientul care dă acel gust special ciorbelor româneşti tradiţionale, nu are doar calităţi culinare deosebite, ci poate reprezenta şi o adevărată cură de sănătate. Conţinutul bogat în minerale şi vitamine ajută la metabolism şi digestie, dar şi la combaterea a numeroase boli. Totuşi, consumul de borş nu le este indicat persoanelor cu aciditate gastrică ridicată.
Borşul preparat din ingrediente naturale este bogat substanţe active, printre care minerale precum (magneziu, potasiu, sodiu, sulf, siliciu, mangan, iod. Vitaminele B şi PP, dar şi enzime şi acizi favorabili unei bune digestii se găsesc în borşul de tărâţe tradiţional.
O cură cu borş de tărâţe curăţă corpul de toxine, ţine la distanţă bacteriile şi virusurile, scade tensiunea arterială, dar şi nivelul de colesterol, ajută la prevenirea trombozei şi a infarctului miocardic, contribuind pozitiv în caz de boli neuropsihice (depresii, nevroze, stres, astenii), litiaze urinare (oxalice şi fosfatice), tuberculoză, ulcer gastroduodenal, gastrite şi diabet zaharat. De asemenea, borşul este fortifiant, stimulent nervos şi endocrin şi ajută digestia, fiind recomandat în special persoanelor care suferă de constipaţie.
Nutriţioniştii recomandă cura cu borş pentru revigorarea întregului organism. Pentru un bun tonus, se bea câte o cană cu borş cu 15 minute înaintea fiecărei mese principale, timp de 20 de zile. După o pauză de şapte zile, cura se poate repeta. În cazul problemelor cu ficatul sau cu bila, se bea pe stomacul gol, cu 15 minute înainte de masă, câte o cană de borş. O jumătate de linguriţă de pulbere de pelin adăugată în cana de borş dă un plus de eficienţă terapiei.
Înainte, pe vremuri, se folosea frecvent borşul pentru trezirea din beţie. Cei care pierdeau şirul paharelor de alcool, iar a doua zi se trezeau mahmuri obişnuiau să bea 1-2 litri de borş dintr-o dată. Astfel, se combăteau şi simptomele mahmurelii, cum ar fi ameţeala, durerea de cap, tremurăturile membrelor, senzaţia de vomă. Se spune că cei care beau zilnic borş mult nu mai simt nevoia să bea alcool.
Cum se prepară borşul de casă
Ingredientul principal este reprezentat de drojdia de borş sau huştele. Acestea se obţin prin amestecarea într-un recipient a 300 grame de tărâţe de grâu şi a 600 grame de mălai, peste care se toarnă puţină apă până când compoziţia se umezeşte un pic. Se amestecă folosindu-se o lingură de lemn, apoi se acoperă lăsându-se la căldură două zile.
După ce huştele sunt gata, într-o găleată sau oală, preferabil de lut, de aproximativ 10 litri se pun 600 grame de tărâţe de grâu şi 600 grame de mălai, se umezesc cu puţină apă rece, după care se adaugă huştele. Se amestecă din nou, iar în compoziţie se pot adăuga o crenguţă de leuştean şi o felie sau două de pâine. Peste această compoziţie se toarnă aproximativ 10 litri de apă clocotită.
Se amestecă foarte bine, se pune un capac peste, apoi recipientul trebuie învelit cu două trei pături şi se lasă la căldură, lângă o sobă sau calorifer. Într-un interval de 24 ore trebuie amestecat o singură dată. După ce trec cele 24 ore, amestecul se scurge, se pune în sticle, iar vasul se mai umple o dată, însă cu apă călduţă, nu fiartă. Procedeul se mai poate repeta de două ori, însă de fiecare dată borşul va fi mai puţin acru.
