În funcție de compoziția lor în proteine, grăsimi, glucide, aciditate și nutrienți, alimentele trebuie asociate corect la aceeași masă.

Modul de combinare corect se bazează pe câteva principii de bază.

De exemplu, legumele bogate în minerale, antioxidanți și vitamine, precum varza, fasolea verde, salata verde, usturoiul, ceapa și morcovul se asociază bine cu alimente proteice precum ouă, pește sau carne.

Legumele bogate în amidon fac excepție.

De pildă, cartoful nu se va combina cu proteine de origine animală.

Iată și un tabel exemplificativ:

Fasolea uscată, soia, mazărea, lintele și năutul sunt leguminoase care pot fi combinate cu făină, orez, cartofi, porumb, pâine, paste făinoase și alte amidonoase.
Împreună, cresc valoarea biologică a proteinelor.

Combinația grăsimilor cu verdețuri este și ea una corectă, întrucât sărurile minerale facilitează descompunerea grăsimilor.
Laptele, deoarece are o compoziție particulară, este destul de greu de asociat cu alte alimente.
Adăugarea laptelui în cafea nu este recomandată, deoarece prelungește durata de digestia a acesteia.

Fructele trebuie consumate, întotdeauna, între mese și separat de alte alimente pentru a beneficia de proprietățile lor și pentru a ușura digestia lor.

Regula: „un singur fel de mâncare la o masă”

Mâncarea concentrată presupune orice aliment care nu este legumă sau fruct crud.
Întrucât stomacul nu este capabil să digere două alimente concentrate în același timp, regula se aplică mai ales în cazul alimentelor bogate în proteine.
Astfel, două surse de proteine nu se vor asocia niciodată la o masă: nu se va combina carnea cu ouă și brânzeturi.