Cât de importante sunt analizele de rutină – Ce analize trebuie să faci periodic dacă vrei să fii sănătos

Alături de un examen clinic periodic, analizele de rutină reprezintă cea mai importantă metodă de screening pentru boli frecvente precum: anemia, hepatitele, insuficiența renală, boli cardiovasculare, infecții urinare, infecții digestive și tulburări de coagulare.

În afară de identificarea precoce a unor afecțiuni, aceste analize de rutină pot semnala și predispoziția pentru anumite boli, pot identifica factorii de risc și, mai mult, pot indica măsurile necesare pentru stoparea evoluției către stadiul de boală.

Cu toate că există un standard privind setul de analize de rutină, uneori pot fi recomandate și investigații suplimentare, în funcție de vârstă, de starea de sănătate și în funcție de istoricul familial de boli.

Aceste analize de rutină se pot face gratuit (compensat), cu o trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist. Se pot face în laboratoarele și clinicile care au contract cu CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate).

Iată un set de analize de rutină pe care ar trebui să le faci periodic

Hemoleucograma

Aceasta este o analiză utilă pentru a identifica diferitele tipuri de infecții, anemii, alergii sau leucemii și măsoară următoarele cantități:

• numărul de globule albe din sânge (leucocite) – WBC
• numărul de globule roșii din sânge (eritrocite) – RBC
• cantitatea totală de hemoglobină din sânge – HGB
• procentul de globule roșii (hematocrit) – HCT
• media volumului globulelor (mărimea globulelor roșii) – MCV
• media globulară a hemoglobinei – MCH
• concentrația medie a hemoglobinei – MCHC
• numărul de trombocite – PLT

Analize pentru rinichi și ficat

Aceste analize se folosesc pentru a diagnostica hepatitele și afecțiunile renale și includ măsurarea valorilor ureei și creatininei și dozarea enzimelor hepatice, a transaminazelor și bilirubinei totale.
Sumar de urină

Sumarul de urină oferă informații cu privire la aspectul urinii. Urina tulbure poate fi cauzat de prezența de săruri, de lipide sau de o infecție. Densitatea urinară cu valori normale se încadrează între 1015-1025 g/cm2 iar o densitate scăzută indică o afecțiune tubulară renală și trebuie urmată de efectuarea unei probe de concentrație maximală pH urinar (valori normale 4-8). Pe de altă parte, un pH urinar scăzut, urina acidă cu alte cuvinte, este întâlnit în procese maligne, cetoacidoză diabetică sau alte forme de acidoză metabolică. Un Ph urinar crescut apare în infecții urinare.

Prezența în urină a unor compuși în cantități anormale

Proteinuria poate fi fiziologică, după efort, la gravide, din cauza emoțiilor, ortostatism prelungit, expunere la frig sau poate fi patologică, datorată litiazei renale, infecțiilor renourinare, tubulopatii, glomerulonefrite, cancer de tract urinar, diabet zaharat sau insuficiență cardiacă.

Prezența glucozei în sânge, glicozuria, poate apărea după ingestia unor cantități mari de glucide însă, caracteristic, apare în diabetul zaharat, boli endocrine și nefropatii tubulo-interstiniale.

Cetonuria crește în diabetul zaharat, în sarcină, în inaniție sau în regimuri hipoglucidice drastice, în donsroamele dispeptice și după eforturi musculare susținute.

Bilirubinuria este asociată cu icterul obstructiv, prin colestază intrahepatică sau extrahepatică (tumori de cale biliară, calculi biliari, formațiuni compresive de vecinătate, paraziți canaliculari) și icterul hepatocelular (hepatite acute, ciroză hepatică, septicemii). Urobilinogenuria este întâlnită în ictere prehepatice (hemolitice).

Probleme de coagulare și inflamație

Includ testarea timpului de sângerare și a valorilor VSH-ului, care este un indice al unor infecții în sânge sau procese inflamatorii.

Ionograma

Ionograma se referă la măsurarea nivelului de calciu, fier și magneziu. Oferă importante indicii în cazul unei carențe de minerale din organism sau în cazul unui dezechilibru ionic în corp.

Profil metabolic și lipidic

Este o analiză de sânge foarte utilă în screeningul diabetului zaharat și al disfuncțiilor metabolice de tipul dislipidemiei, permițând identificarea valorilor elementelor precum:

• lipide totale
• glicemie
• colesterol total
• trigliceride
• HDL-colesterol (colesterolul bun)
• LDL-colesterol (colesterolul rău)

Control cardiac – Recomandat în fiecare an

În caz de hipertensiune arterială sau palpitații, se recomandă anul un examen clinic și o cardiogramă, împreună cu monitorizarea ritmului cardiac cu un holter, o probă de efort și o tomografie computerizată.

Control ginecologic anual

Indiferent de vârstă, tuturor femeilor li se recomandă un control de rutină însoțită de testul Babeș Papanicolau și testul HPC. Femeilor sub 30 de ani se recomandă o ecografie mamară și o consultație senologică o dată la 3 ani iar după vârsta de 30 de ani, atât ecografia mamară cât și cea transvaginală trebuie făcută în fiecare ani.

După vârsta de 40 de ani, ecografia mamară anuală se înlocuiește cu mamografia și se continuă cu toate celelalte investigații.

Ecografie abdominală

Prin ecografia abdominală se vizualizează organele interne aflate în cavitatea abdominală: colecist, ficat, canalul coledoc, pancreasul, vena portă, rinichii, spliina, ansele intestinale. Se pot identifica modificări de structură, de dimensiune sau omogenitate (litiază biliară sau reno-urinară, chisturi hepatice, abcese și noduli hepatici, alte formațiuni hepatice.

În cazul femeilor, ecografia abdominală se poate completa cu o ecografie pelvină pentru a vizualiza uterului, trompele și ovarele.