Trigliceridele: ce sunt, de ce cresc și cum le putem controla

Trigliceridele reprezintă cea mai comună formă de grăsimi din organism. Ele se regăsesc în sânge și în țesutul adipos, fiind alcătuite din acizi grași proveniți în mare parte din alimentație. Aproximativ 95% din grăsimile pe care le consumăm sunt trigliceride.

În mod normal, nivelul trigliceridelor în sânge trebuie să fie sub 150 mg/dl. Dacă depășesc această valoare, vorbim despre hipertrigliceridemie, o afecțiune frecvent asociată cu sindromul metabolic, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

Ce se întâmplă când trigliceridele sunt crescute?

Potrivit prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române și unul dintre cei mai apreciați specialiști în nutriție și diabet, efectele depind de locul în care se acumulează:

• în țesutul adipos – favorizează supraponderea și obezitatea; 
• în sânge – apare hipertrigliceridemia. 

În majoritatea cazurilor, hipertrigliceridemia nu dă simptome vizibile până la valori foarte mari (peste 1000–2000 mg/dl). Totuși, pot apărea manifestări clinice specifice:

1. Manifestări dermatologice

• Xantoame eruptive: pete roșiatice cu puncte galbene de 1–4 mm, vizibile mai ales pe spate, fese, piept și brațe. 
• Apar de obicei la valori de peste 1000 mg/dl și dispar când trigliceridele revin sub acest prag. 

2. Manifestări gastrointestinale

• Durere abdominală intensă (în epigastru sau cadranul drept superior), greață, vărsături – semne ale pancreatitei acute, o complicație gravă a trigliceridelor foarte ridicate (peste 2000 mg/dl). 
• Pot fi însoțite de ficat mărit (hepatomegalie). 

3. Manifestări oftalmologice

• La valori extreme (peste 4000 mg/dl), apare lipemia retinalis, în care vasele de sânge de pe retină capătă un aspect „lăptos”. 

4. Manifestări neurologice

• La pacienții cu sindrom de chilomicronemie, s-au raportat tulburări de memorie, episoade de depresie și chiar demență. 

De ce cresc trigliceridele?

Factorii de risc includ atât stilul de viață, cât și anumite boli:

• dietă bogată în carbohidrați rafinați și zahăr; 
• consum frecvent de alcool (chiar și în cantități mici); 
• sedentarismul – lipsa a cel puțin 30 de minute de mișcare pe zi; 
• aport crescut de grăsimi saturate și trans (prăjeli, fast-food, produse de patiserie); 
• obezitate, diabet, hipotiroidism, boli renale sau hepatice; 
• anumite medicamente (corticosteroizi, diuretice tiazidice, beta-blocante, estrogeni). 

Cum putem scădea trigliceridele?

Specialiștii recomandă modificări simple, dar eficiente în stilul de viață:

✅ Alege grăsimi sănătoase – ulei de măsline, ulei de rapiță, nuci, alune, migdale, fistic.
✅ Consumă pește gras (somon, macrou, sardine) de 2–3 ori pe săptămână – surse excelente de Omega-3, acizi grași cu efect benefic asupra trigliceridelor.
✅ Redu zahărul și făina albă – înlocuiește-le cu cereale integrale și fructe întregi.
✅ Limitează alcoolul – chiar și consumul ocazional poate crește trigliceridele.
✅ Fă mișcare zilnic – minimum 30 de minute de activitate moderată (mers alert, ciclism, înot).
✅ Menține o greutate sănătoasă – chiar și o scădere modestă (5–10% din greutate) are efecte vizibile asupra profilului lipidic.

De ce contează?

Hipertrigliceridemia nu trebuie ignorată. Chiar și valori moderate (150–499 mg/dl) cresc riscul de ateroscleroză, infarct miocardic și accident vascular cerebral. La valori foarte mari, pericolul major este pancreatita acută, o urgență medicală.

Așadar, verificarea periodică a profilului lipidic și adoptarea unui stil de viață echilibrat rămân cele mai bune arme de prevenție.