În tratamentul pacienților care suferă de pancreatită, alimentația este un aspect extrem de important, deoarece are mai multe obiective:
1. Se acordă o mai mare atenție prevenirii malnutriției și deficiențelor nutriționale
Insuficiența pancreatică afectează procesele digestive și de absorbție. În paralel cu aceste modificări, adesea este prezentă și o scădere a aportului caloric precum și o creștere a activității metabolice.
2. Se are în vedere menținerea unui nivel bun al glicemiei, având grijă să nu crească prea mult sau să nu scadă prea mult
Există o legătură între diabet și pancreas: diabetul apare atunci când pancreasul nu produce insulina de care are nevoie organismul sau atunci când organismul nu folosește într-un mod eficient acest hormon.
Cu alte cuvinte, este necesar ca prin managementul nutrițional să se urmărească gestionarea optimă sau prevenirea, după caz, a diabetului, a problemelor renale și a altor afecțiuni asociate cu pancreatita cronică. De asemenea, este nevoie de o mare vigilență alimentară și pentru a evita provocarea unui episod acut de pancreatită.
Pentru toate aceste obiective menționate mai sus, pacienții cu pancreatită trebuie să aibă o dietă bogată în proteine și nutrienți, o dietă care să includă cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsimi, legume, fructe, alte surse de proteine slabe. La fel de importantă este și abstinența de la alcool, de la alimente prăjite și grase: ajută la prevenirea durerii și malnutriției.
Atenție! Pancreatita acută reprezintă o urgență medico-chirurgicală și în toate cazurile necesită internare la spital.
Să vedem și grupele alimentare și ce este recomandat sau nu din fiecare
Băuturi
DA: apă plată, supe clare, ceai verde și cele din fructe, sucuri din legume și fructe
NU: cafea, băuturi alcoolice și cele carbogazoase, ceaiuri care conțin cofeină
Dulciuri, produse de patiserie
DA: tarte cu fructe și aluaturi fragede, miere de albine
NU: ciocolată, bomboane, frișcă, produse de panificație prăjite în grăsimi
Lapte și derivate din lapte
DA: iaurt, lapte și brânzeturi care au un conținut redus de grăsime (cașul proaspăt, urda)
NU: brânzeturi grase (cașcaval afumat, smântână, brânzeturi condimentate, margarină, brânză topită)
Uleiuri
DA: ulei de măsline și uleiuri vegetale
NU: alimente prăjite în ulei
Produse din cereale, produse cu amidon
DA: pâine graham și pâine neagră, cereale integrale, grâu, mămăligă, fulgi de ovăz, orez, cartofi copți, griș
NU: produse de panificație și paste din făină albă, cartofi prăjiți
Legume
DA: legume verzi, salată, broccoli, mazăre, fasole verde, conopidă, spanac, ștevie, castraveți, dovlecei, ardei gras, gogoșari, roșii, soia (inclusiv tofu sau laptele de soia), supe și sucuri de legume
NU: legume prăjite în grăsime sau preparate cu maioneză
Fructe, preparate din fructe
DA: agrișe, pepene roșu și galben, citrice (mandarine, grepfrut, portocale), caise, struguri, fructe de pădure (căpșuni, zmeură, afine, fragi), banane, compoturi și gemuri din fructe, sucuri de fructe proaspete
NU: nuci, migdale, alune
Mirodenii, condimente, plante
DA: foi de dafin, chimen, ghimbir, cuișoare, usturoi, mărar, pătrunjel
NU: condimente iuți precum boia de ardei dulce, ketchup, muștar, chili, ardei iute
Produse din carne și derivate
DA: fructe de mare, supă de pui slabă, carne slabă de pui, pește
NU: carne grasă, carne roșie, carne tocată (cârnați, mici, hamburger, chiftele), slănină, mezeluri, carne prăjită, afumături
Este foarte important, așa că subliniem din nou ce risc ridicat de malnutriție au persoanele care suferă de pancreatită din cauza malabsorbției și din cauza epuizării nutrienților, din cauza activității metabolice crescute.
Deficitul de vitamine poate duce la:
- probleme digestive
- dureri abdominale
- osteoporoză
- alte simptome
Așadar, pacienții cu pancreatită cronică trebuie să fie testați în mod regulat pentru deficiențe nutriționale, iar terapiile cu vitamine trebuie să se bazeze pe rezultatele acestor analize de sânge anuale. De regulă, se pot suplimenta calciul, multivitaminele, fierul, vitaminele A, B12, D și E, acidul folic.
Un alt lucru important de reținut: cantitatea de grăsimi care ar trebui consumată variază în funcție de înălțimea și greutatea pacientului. De exemplu, o persoană de talie medie nu ar trebui să consume mai mult de 50 de grame de grăsimi pe zi (în funcție de toleranță, poate varia între 30-50 grame / zi).
De asemenea, consumul zilnic de grăsimi nu trebuie să fie concentrat într-o singură masă, ci repartizat pe parcursul zilei, în 4-6 mese mici.
