Deşi este un veritabil remediu pentru zeci de afecţiuni, spanacul nu este recomandat oricui. Renumit pentru curăţarea intestinelor de toxine şi pentru că uşurează digestia, spanacul trebuie consumat cu moderaţie, în special de persoanele cu afecţiuni hepatice, reumatice, inflamaţii gastrice şi ale intestinului.

„Se recomandă consumul moderat de spanac în cazul persoanelor cu afecţiuni hepatice, reumatice, inflamaţii gastrice şi ale intestinului, din cauza continuţului de oxalaţi de potasiu şi de calciu. De asemenea, persoanele care suferă de litiază trebuie să evite consumul excesiv deoarece conţine acid uric.

Până la 700 mg la 100 de grame de acid oxalic se găsesc în spanac, ceea ce îl face contraindicat celor care suferă de litiază, deoarece contine acid uric”, explică dr. Denisa Zaharia, medic de familie. Acidul oxalic este adesea ingerat de oameni în cantităţi foarte mici pentru că este prezent în unele alimente, în special broccoli, castraveţi, cartofi şi varză.

Cantităţi mai concentrate, sub formă de oxalaţi, se găsesc în legumele cu frunze de un verde închis. Aceste alimente sunt benefice pentru sănătate în cantităţi mici. Spanacul şi broccoli sunt cele mai frecvente surse ale acestor tipuri de oxalaţi.

Ce se întâmplă dacă îşi schimbă culoarea?

“Spanacul se consumă ca şi aliment de bază pentru diferite mâncăruri, precum supe, supe-creme, mâncărică de spanac, salată de spanac, tarte cu spanac, şi lista poate continua. Aveţi grijă însă! Dacă în timpul preparării spanacul îşi schimbă culoarea, dacă în loc de verde devine un verde-gălbui, atunci spanacul nu mai trebuie consumat, deoarece este dăunător. Cel mai bine este ca spanacul să fie consumat în stare crudă, sau foarte puţin opărit”, explică dr. Cătălin Luca.

Se consumă aşadar frunze proaspete de spanac în salate, în diverse combinaţii şi se poate bea chiar un pahar de suc proaspăt de spanac, dimineaţa, pentru combaterea depresiei, acesta ajutând şi la refacerea organelor bolnave, la tratarea ulcerului, a anemiei. De asemenea, se pot face şi cataplasme cu frunze de spanac opărite cu care se tratează anumite răni.

Fabrica de substanţe nutritive

“Spanacul conţine săruri minerale, precum sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, sulf, mangan, zinc, cupru, iod, fier, vitaminele A, B1, B2, B12, PP, C, acid folic, clorofilă, aminoacizi (arginină, lizină), lipide, protide, glucide, mucilagii. Să nu uităm de faptul că spanacul crud şi cel opărit este o sursă importantă de beta-caroten, luteină şi xanten, ajutându-ne să ţinem deoparte afecţiunile oculare.

De asemenea, spanacul are un conţinut ridicat în minerale, şi anume potasiu şi sodiu, astfel că tensiunea arterială este reglată mult mai uşor iar fluxul sangvin intră în parametrii normali, ceea ce determină sănătatea inimii”, spun specialiştii.