Rostopasca este apreciată de autorii vechi pentru calitățile ei vindecătoare puternice, în timp ce alții o interzic în tratamentele interne din cauza potențialului ei toxic.
În orice caz, rostopasca se poate folosi cu încredere în afecțiuni externe, este un remediu notoriu pentru negi, de exemplu.
Macerat de rostopască pentru negi
Rostopasca se poate recolta din luna mai și pe tot parcursul înflorii. Se taie de sub ramificație.
Pentru acest macerat, este nevoie de 250 ml oțet de mere natural și 10 grame de rostopască.
Rostopasca zdrobită se pune într-un borcan de sticlă, se toarnă și oțetul și se amestecă cu o lingură de lemn.
Dacă capacul borcanului este din metal, se așază o bucată de hârtie între el și gura borcanului.
Borcanul se pune într-un loc întunecos unde se lasă timp de 1 lună.
Odată la 2-3 zile, borcanul se agită pentru a ajuta la extragerea principiilor active din plantă în solvent.
Ulterior, lichidul se strecoară și se transferă în sticle de culoare închisă.
Maceratul nu trebuie diluat înainte de utilizare. Se poate aplica direct pe zona afectată de negi, de 2 ori pe zi sau se poate înmuia un tifon în macerat și se poate aplica pe neg. Tifonul se fixează cu o folie de plastic și se lasă să acționeze timp de 24 de ore după care bandajul se schimbă.
Primăvara, atunci când planta este verde, se poate folosi și seva lăptoasă de culoare portocalie care se află în interiorul tulpinilor.
Seva se aplică pe negi, de 2 sau de 3 ori pe zi, cu un tifon, până aceștia se usucă.
Atenție! Seva nu trebuie să intre în contact cu alte porțiuni ale pielii pentru că este iritantă, toxică și poate provoca bășicare.
Cu toate că medicina convențională nu folosește rostopasca în tratarea negilor virale, pacienții care vizitează clinicile dermatologice raportează eficiența sevei de rostopască în tratarea negilor.
Rostopasca – Proprietăți antivirale
Planta era folosită și contra bătăturilor, mușcăturilor de insecte și de șarpe și contra pecinginei.
Sucul de rostopască este util în eczeme, psoriazis și dermatită atopică iar aplicațiile externe ajută la dezinfectarea arsurilor și rănilor, prin proprietățile antibacteriene pe care le are.