Pe măsură ce anii trec, se modifică nu doar corpul, ci și creierul: funcțiile creierului se declină și poate apărea demența senilă. Leac miraculos pentru modificările creierului care vin odată cu îmbătrânirea nu există, dar există câteva lucruri pe care le putem face pentru a ne păstra creierul sănătos.
Să clarificăm: demența senilă nu este o boală în sine, este un termen care se referă la încetinirea funcției cognitive (comunicarea, memoria, gândirea).
Potrivit științei, există o combinație de obiceiuri sănătoase și de factori sociali care ne pot ajuta să ne construim, să ne păstrăm și să ne protejăm funcția creierului în timp, astfel putând să prevenim sau să încetinim măcar apariția unor tulburări neurologice (boala Alzheimer, boala Parkinson sau demența).
Ne putem îmbunătăți sănătatea neurotransmițătorilor, aceștia vor putea produce dopamină, neropinefrină și serotonină, care ne vor ține creierul într-o formă bună.
Până nu demult, experții credeau că dezvoltarea creierului atinge apogeul la sfârșitul adolescenței și că, de acolo înainte, lucrurile o iau în jos încet. Se credea că dacă se pierd celule cerebrale din cauza unei leziuni, a unui accident cerebral vascular sau din cauza abuzului de anumite substanțe, nu se mai poate face nimic pentru a restabili funcțiile creierului.
Ulterior, neuroștiința a demonstrat că în creier pot crește noi celule, se pot forma conexiuni neuronale noi: reconstrucția este posibilă dacă creierul este pus la treabă, dacă îi dăm de lucru.
În afară de activitățile mentale, creierul beneficiază și de alte lucruri. Să vedem ce alte lucruri putem face:
1. Stimularea creierului
Orice activitate de stimulare mentală contribuie la sănătatea creierului: cititul, puzzle-urile, Sudoku, rebus, exerciții matematice, integrame, învățarea unei limbi străine, șahul etc.
Pentru o eficiență și mai crescută, ar trebui să facem aceste activități încrucișate, și una și alta: să citim și rezolvăm o problemă de matematică și desenăm (sau tricotăm, grădinărim).
Statul în fața televizorului, toată ziua, este o activitate pasivă care nu ne stimulează creierul.
2. Mișcare în mod regulat
Inactivitatea este, probabil, cel mai important factor de risc în demență.
Plimbările, înotul, dansul, mersul cu bicicleta… avem de unde alege, trebuie doar să vrem. Zilnic între 5-30 de minute sau de 2-3 ori pe săptămână între 30-60 minute.
Activitatea fizică regulată crește fluxul de sânge oxigenat către creier, reduce inflamația și stimulează și factorii de creștere care promovează producția de noi celule neuronale. În plus de asta, mișcarea scade și tensiunea arterială, îmbunătățește nivelul colesterolului, ajută la echilibrul zahărului în sânge și reduce stresul mental.
3. Dieta mediteraneană
S-a ajuns la concluzia că persoanele care au o dietă mediteraneană bogată în legume, fructe, nuci, pește, cereale integrale, ulei de măsline și alimente care conțin grăsimi sănătoase, sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta boala Alzheimer.
Acizii grași din uleiul de măsline extravirgin și din pește sunt vitali pentru funcționarea corectă a celulelor creierului. De asemenea, scad riscul de boală coronariană, încetinesc declinul cognitiv și cresc concentrarea mentală.
La polul opus, ar trebui să evităm pe cât se poate carnea roșie, să consumăm cât mai puțină sare și cât mai puțin zahăr.
4. Somnul
Somnul joacă și el un rol important în sănătatea creierului. Potrivit unor teorii, ar ajuta la curățarea proteinelor anormale din creier, anume amiloizii, care sunt un produs rezidual al proceselor metabolice. În cantități mari, aceste proteine anormale duc la boala Alzheimer.
Este important să dormim 7-9 ore consecutive pe noapte (nu fragmentat în câte 2-3 ore!). De ce?
Pentru că un somn fără întreruperi oferă creierului timp să consolideze și să păstreze amintirile. Motivul pentru care nu putem dormi fără să ne trezim de câteva ori pe noapte poate fi apneea, care este dăunătoare sănătății creierului. Dacă te confrunți cu apnee în somn, apelează la medic pentru a rezolva această problemă,
Pe de altă parte, la fel de importantă este și esențială este și igiena somnului: evitarea consumului în exces de apă înainte de culcare, o cină ușoară, fără efort fizic înainte cu două ore să ne culcăm, fără televizor în dormitor.
5. Protejarea capului
Orice leziune a capului, fie ea moderată sau severă sau chiar fără comoție cerebrală diagnosticată, crește riscul de afectare cognitivă. Atenție la suprafețele cu denivelări, trepte, cabluri, căzături. Dacă schiezi sau mergi cu bicicleta, poartă cască de protecție.
6. Cultivarea vieții sociale
Interacțiunea socială ajută la prevenirea depresiei și a stresului, ambele putând contribui la pierderea memoriei. Rămâi conectat cu persoanele dragi, membrii ai familiei, prietenii, mai ales dacă locuiești singur.
Potrivit unor cercetări, izolarea poate duce la atrofia creierului. Astfel, dacă rămânem activi social, efectul este opus și ne putem întări sănătatea creierului. Putem participa la diferite cursuri, putem face activități de voluntariat, putem participa la excursii de grup etc.
Legăturile sociale puternice se asociază cu un risc mai mic de demență și cu o tensiune arterială mai scăzută, cu o speranță de viață mai lungă.
7. Gestionarea sănătății generale
Lipsa mișcării, fumatul, alimentația nesănătoasă și consumul de alcool dăunează ficatului, inimii, plămânilor, rinichilor și altor părți ale corpului. De asemenea, ne pot afecta și creierul.
Colesterolul crescut, diabetul, hipertensiunea arterială și obezitatea au fost legate de boala Alzheimer precum și de alte tipuri de demență.
8. Reducerea stresului
Stresul și hormonul său asociat, cortizolul, în timp pot provoca un răspuns inflamator care duce la formarea radicalilor liberi. La rândul lor, aceștia pot afecta într-un mod negativ funcțiile normale ale creierului.
Pentru a reduce stresul, se recomandă exercițiile de respirație, sportul (pentru a elibera endorfinele din organism), aromaterapia sau orice altceva ce funcționează pentru tine.
