Trosnirea articulațiilor nu este semnul artritei precoce și nici nu predispune în viitor la vreo problemă de genul. Un cercetător, fiind curios să afle dacă trosnitul degetelor provoacă artrită, și-a trosnit degetele timp de 60 de ani, în fiecare zi, și a făcut investigații imagistice amănunțite. Rezultatul? La niciuna dintre mâini nu exista vreun semn de boală articulară.
Ce este zgomotul produs?
Potrivit unei teorii, zgomotul ar avea drept cauză spargerea bulelor de gaz din lichidul sinovial, un lichid vâscos și transparent din articulații, care acționează ca un lubrifiant. Acest fluid conține oxigen, dioxid de carbon și nitrogen. Când ne trosnește articulația, zgomotul este al bulelor care se formează și se sparg.
De asemenea, zgomotul poate fi cauzat și de tendoanele sau mușchii care se deplasează peste articulație.
Potrivit celei mai recente teorii, la care oamenii de știință ar fi ajuns cu ajutorul aparaturii de imagistică (prin rezonanță magnetică nucleară), zgomotul se produce din cauza faptului că se creează un mic spațiu între oase.
Poate exista și o cauză anatomică a zgomotului, atunci când tendoanele sunt deplasate peste proeminențele osoase și apoi se fixează la loc. Se întâmplă mai ales la genunchi, când ne ridicăm în picioare din șezut sau când urcăm scările, mai ales după o vârstă, când mușchii își pierd elasticitatea, tendoanele își pierd flexibilitatea și intră în contact cu osul.
Trosnirea articulațiilor – Este sau nu periculoasă?
Trosnirea articulațiilor nu este periculoasă, nici dureroasă. Cu toate acestea, dacă devine un fel de tic și este practicat în mod exagerat, poate duce la dislocări sau leziuni la nivelul tendoanelor.
Pe de altă parte, atunci când aceste zgomote vin însoțite de durere, inflamație sau dacă articulația rămâne blocată și nu revine la poziția normală, poate fi vorba de artrită sau de alte probleme. Dacă încheieturile scâșnesc sau avem senzația că se macină între ele, trebuie să mergem la medic.
Este un zgomot complet diferit (se numește crepitație) și ne atrage atenția că este posibil să existe unele modificări degenerative la nivelul articulațiilor (precum osteoartrita, de exemplu). Cu alte cuvinte, pe măsură ce încheieturile se uzează cu trecerea anilor, cartilajul care a fost neted începe să devină subțire și mai aspru și începe să aibă denivelări. Atunci când aceste suprafețe se freacă una de alta sau alunecă una peste cealaltă, se produce zgomotul specific.
Cu trecerea timpului articulațiile se degradează iar pentru a le prelungi valabilitatea trebuie să le protejăm și trebuie să încercăm să le întărim. În acest scop, există trei lucruri pe care le putem face:
- dieta echilibrată
- postura corectă
- exercițiul fizic
Cu cât facem mai multă mișcare, cu atât vom putea ameliora mobilitatea. Exercițiile fizice sunt benefice și sistemului muscular (întăresc mușchii) care menține stabilitatea încheieturilor.
Pentru a avea articulații sănătoase, avem nevoie de substanțe care pot reface lichidul sinovial și de materiale de reconstrucție pentru cartilaj, precum glucozamina.
Încheieturi rigide? Iată un exercițiu pentru a-ți îmbunătăți flexibilitatea
Ține mâna întinsă cu palma în jos iar cu cealaltă mână o împingi în sus până simți o întindere la nivelul încheieturii și brațului. Rămâi în această poziție câteva secunde, după care poți reveni la poziția inițială.
Repetă de 10 ori, după care schimbă mâna și fă același lucru de încă 10 ori.
Exercițiu pentru genunchi – Genoflexiuni la perete
Stai cu spatele lipit de perete, cu picioarele depărtate. Îndoaie ușor genunchii și fă o genoflexiune, cu spatele și bazinul lipit de perete. Nu trebuie să te lași jos de tot, doar cât genunchii să formeze un unghi de 90 de grade. Menține poziția 10-15 secunde după care ridică-te. Repetă de 5 ori.
Exercițiu pentru glezne
Stai pe un scaun, cu piciorul ridicat la 15 cm de sol și mișcă din vârful lui în jos și în jos. Fă și litere în aer cu vârful piciorului.
