Cu toate că în Orient și în Occident oamenii meditau cu cel puțin 2500 de ani în urmă, această practică a rămas mult timp doar în sfera religioasă sau în cea spirituală.

Prin practica meditației transcendentale, anul 1960 a adus o primă schimbare și a atras mulți adepți noi.

În 1980, atunci când biologul și adeptul yoga John Kabat-Zinn a elaborat un protocol de meditație numit „mindfulness” ( = conștientizare deplină ), s-a produs o schimbare radicală.

Acest protocol care presupunea 8 ședințe desfășurate pe parcursul a 8 săptămâni, a permis adaptarea la obiceiurile occidentale și pătrunderea meditației în mediul studiilor științifice.

După cum spune psihologul Laura Maria Cojocaru: „Odată demonstrate științific beneficiile meditației, această a fost introdusă în sistemul medical, spitalicesc și al îngrijirii sănătății la scară largă.

Odată obținută “garanția medicală”, a fost facilitată extinderea meditației și în domenii că cel educațional și cel organizațional”

Fericirea – O stare a creierului

Starea de fericire este produsă fizic în cortexul prefrontal stâng al creierului, fiind legată de neurotransmițători precum oxid nitric, serotonină, dopamină, oxitocină și endorfine – la această concluzie s-a ajuns prin studiul persoanelor care afirmă că sunt fericite.

Dopamina mediază transferul emoțiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng și centrii emoționali din nucleus accumbens.

Este în legătură strânsă cu sentimentul de fericire care apare în caz de reușită și la realizarea unui obiectiv.

Oxitocina este produsă de hipotalmus și este secretată de glanda pituitară.

Este în legătură strânsă cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiți sau când ne alintăm animalele de companie sau copilul.

Endorfinele, sau morfina naturală, sunt stimulate de oxitocină, având legătură cu lipsa durerilor fizice și cu euforia simțită în urma exercițiilor fizice sau atunci când suntem entuziasmați de cineva sau ceva.

Oxidul nitric este produs prin valva din faringele nazal, făcând astfel foarte importante meditația și respirația nazală.

Are un efect de calmare care produce o reacție în lanț la nivelul celular, relaxând și dilatând vasele de sânge.

Serotonina este stimulată tot de oxitocină.
Este responsabilă de creșterea încrederii și stării de spirit și a unei doze mari de autoacceptare.

Plăcerea imaginară și cea senzorială

Conform psihologului L. M. Cojocaru, există două aspecte ale stării de fericire și plăcere:

-plăcerea senzorială – produsă de experiențe propriu-zise

-plăcerea anticipatică sau imaginară – legată de anticiparea unui eveniment sau imaginarea unui moment de plăcere

“Neurotransmițătorii mai sus amintiți se declanșează la fel în ambele situații.

În momentele din viață în care zicem că suntem stresați, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărarea.

Glandele suprarenale eliberează adrenalina (sau epinefrina) care declanșează reacția de tipul “luptă sau fugi”.

Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului.

Oxitocina diminuează secreția de citocine, inhibă indirect secreția de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) și inhibă amigdala de la care provine teama, neliniștea, grijile care declanșează reacția de tipul “luptă sau fugi”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Împăcarea, bucuria și iertarea întăresc sistemul imunitar

În plus, conform specialistului, stările de mulțumire, de împăcare, de fericire, de iertare, de plăcere, de bucurie și de relaxare întăresc sistemul imunitar.

Iată ce spune psihologul Laura M. Cojocaru:

“Ce facem pentru a ne întări sitemul imunitar, pentru a ne aduce în ființă și viață noastră starea de sănătate și fericire?

Simplu!

Acționăm pe cele 2 căi care produc plăcerea: activități concrete și activități anticipativ/imaginative.

Din activitățiile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive și de la care ai ceva de învățat, timp petrecut în natură, mișcare fizică, activități recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentație echilibrată, timp de odihnă echilibrat, relații sănătoase, viață intimă împlinită, restructurarea modului de gândire și raportare la evenimentele vieții.

Din activitățile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de meditație, accesarea unor tranșe de hipnoză și autohipnoză, tehnici de relaxare, tehnici de respirație.

Acest tip de activității au ca rol activarea frecvenței alfa a creierului când undele creierului încetinesc, ajungând la un ritm ce poate fi văzut pe EEG că un model ca o freză cu dinții regulați, cu frecvența de 8-12 Hz.

În starea alfa se activează sistemul nervos parasimpatic, se reduce secreția de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rata respirației și rata metabolică, se intensifică fluxul de sânge către creier, crește activitatea din creierul prefrontal stâng (activ la persoanele fericite), este întărit sistemul imunitar”.

În concluzie, prin activarea stării alfa, putem reduce anxietatea, depresia și durerea și putem favoriza reducerea tensiunii sanguine, concentrarea, memoria și funcția cognitivă.

În plus de asta, starea alfa diminuează dependențele, contribuie la o greutate adecvată, îmbunătățește calitatea vieții și ajută la menținerea longevității și tinereții.