Nu au existat două substanțe care să fi definit mai mult civilizația umană, cum au fost alcoolul și cofeina.
Natura a creat cele două substanțe pentru a elimina diferite organisme și paraziți – plantele au dezvoltat cofeina pentru a otrăvi insectele prădătoare, iar fungii au produs etanol pentru a distruge diferiți microbi.

Rămânând la bază o substanță toxică, alcoolul ucide 3,3 milioane de oameni pe an, cauzând 5,9% al deceselor și 25% al deceseor persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 39 de ani. Alcoolul contribuie la dezvoltarea bolilor de ficat, diferitelor tipuri de cancer și alte probleme grave de sănătate și sociale.

Pe de altă parte, cercetările sugerează faptul că, alcoolul ar fi ajutat la crearea civilizației umane. Consumul de alcool s-ar putea să le fi asigurat primelor specii umane o modalitate de supraviețuire. Înainte să putem purifica apa cum trebuie sau să preparăm mâncare, riscul de ingerare al diverșilor microbi era atât de mare, încât calitățile antispetice ale alcoolului l-au făcut mai sigur pentru a fi consumat.

Chiar și strămoșii noștrii, primatele, s-ar putea să fi consumat etanol din fructele aflat în stare de descompunere. Robert Dudley, care a creat ipoteza maimuței bete, crede că abuzul modern de alcool „provine dintr-o nepotrivire între mediile preistorice și contemporane.” Timp de 40 de milioane de ani, primatele s-au hrănit în mare parte cu fructe. În timpul verii, din cauza condițiilor climaterice de umiditate, fructele fermentau și produceau în mod natural etanol. Astfel, acesta a devenit un indicator urmat de primate, pentru a găsi cele mai apropriate și bune fructe pentru hrană.

La început, oamenii au obținut alcool din plante sălbatice. Vinul de palmier, încă popular în unele zone dun Africa și Asia, s-ar putea să aibă originea din 16,000 Î.Hr. O băutură alcoolică din Chile, realizată din cartofi sălbatici, ar data din 13,000 Î.Hr. În urma unor studii s-a descoperit faptul că, încă din primele stadii ale speciei umane s-a dezvoltat o genă, care ne permite să digerăm alcoolul mult mai repede.

Cercetătorii cred că dorința de a avea întotdeauna rezerve de alcool, ar fi motivat începuturile agriculturii și al civilizațiilor non-nomade. Rezidurile de pe ceramică dintr-un sit arheologic din Jiahu, China, sugerează că civilizația umană a consumat vin de orez din 7000 Î. Hr. Orezul a început să fie cultivat în anul 8000 Î.Hr, dar populația din Jiahu au trecut la agricultură mult mai târziu, în jurul perioadei în care știm că obișnuiau să bea vin de orez.

”Domesticirea plantelor a fost motivată de dorința de a avea cantități cât mai mari de băuturi alcoolice” susține arheologul Patrick McGovern. Se crede că civilizația umană a domesticit grâul pentru pâine și berea era un produs secundar. Astăzi, unii cercetători, ca McGovern cred exact opusul.

Alcoolul a existat încă de la începuturile civilizației, însă cafeaua este mult mai recentă. Consumul de către chinezi a ceaiului cofeinizat datează din anul 3000 Î.Hr. Dar descoperirea cafelei, cu un conținut puternic de cofeină, se pare că a avut loc în secolul XV.

Înaine de Iluminism, europenii obișnuiau să consume alcool pe parcursul zilei. Apoi, în urma comerțului cu lumea arabă, s-a produs o transformare. Cafeaua, bogată în cofeină, un stimulant, a trecut continentul și a înlocuit alcoolul.

Tom Standage, scriitor, evidențiază:
”Impactul introducerii cafelei în Europa în timpul secolului XVII, a fost destul de evidentă, din moment ce băuturile comune la orice oră, chiar și la micul dejun erau berea mică și vinul. Ambele erau mult mai sigure ca apa, care era în mare parte contaminată… Cafeaua… a reprezentat o alternativă nouă și sigură la băuturile alcoolice. Cei care beau cafea în loc de alcool au început să fie mai activi și stimulați, decât relaxați și într-o stare ușoară de ebrietate. Calitatea cafelei s-a îmbunătăți rapid și considerabil… Europa de Vest a început să iasă treptat din faza alcoolică care a ținut secole”.

Cafenelele au devenit rapid spații de socializare, unde patronii dezbăteau probleme de politică și filosofie. Adam Smith, părintele economiei, a frecventat cafenelele Cockspur Street și Turk’s Head, în timp ce scria ”Avuția Națiunilor”.

După Petrecerea de ceai de la Boston (în 1771, un grup de coloniști a protestat împotriva a 13 ani de opresiune britanică și au atacat navele comerciale din Boston Harbor), mulți americani au optat pentru cafea în loc de ceai, crescând consumul de cofeină. Thomas Jefferson denumea cafeaua ca ”băutura preferată a lumii civilizate”. Chiar și azi, americanii consumă de trei ori mai multă cofeină decât ceai. Conform spuselor istoricului Mark Pendergrast, ” Revoluția Franceză și Revoluția Americană au fost planificate în cafenele”.

Iluminismul și Revoluția Industrială a resimțit o explozie a inovației și ideilor noi. Totul s-a schimbat, de la stilul de viață comun la formele de guvernare. Mult mai recent, globalizarea a dus ideea liberală de comerț pașnic la un nou nivel și a redus inegalitatea mondială.

Astăzi, în ciuda creșterii numărului de populație, sunt mult mai puțin cei care trăiesc în sărăcie, față de acum câteva secole. Oamenii trăiesc mai mult, sunt mult mai bine educați și mulți se bucură de beneficiile democrației liberale, decât acum câteva decenii.

Cofeina cel mai consumat remediu psihoactiv din lume. Alcoolul a stat la baza civilizației și a contribuit la consolarea umanității în timpul marilor perioade de sărăcie. Dar a fost cofeina cea care a contribuit la apariția Iluminismului și ne-a ajutat să atingem prosperitatea.