kiloCalorii Blog Pagina 53

Busuiocul combate tristețea, depresia și reduce considerabil riscul unui AVC (Accident Vascular Cerebral)

Această mirodenie cu un parfum absolut cuceritor face parte din aceeași familie cu menta, rozmarinul și oregano. Toate aceste plante aromatice sunt înzestrate cu proprietăți nutriționale și terapeutice remarcabile. Deși cei mai mulți îl folosim doar la gătit, ca plantă menită să îmbunătățească gustul mâncărurilor, busuiocul este un tonic imunitar și nervos excepțional.

Busuioc (Ocimum basilicum)

Există în jur de 35 de soiuri diferite de busuioc. Busuiocul dulce (Ocimum basilicum) este cel mai des întâlnit la noi, cel folosit și în ritualurile bisericești (sfințirea apei). Este originar din Asia și Africa, fiind folosit în scop terapeutic în sistemele de medicină tradițională din India, precum Ayurveda și Unani.

Frunzele și florile sunt utilizate ca tonic și vermifug. În medicina populară, busuiocul este folosit ca remediu pentru dureri de dinți, dureri de urechi, febră, răceală și tuse. Ceaiul de busuioc este bun pentru greață, diaree cronică, flatulență și dizenterie. Uleiul plantei este benefic în ameliorarea oboselii și a rinitelor, în reducerea spasmelor. Infuzia ajută și în articulații dureroase, gută, nefrită, cistită, hemoroizi interni, gonoree.

Potrivit unei recenzii realizate la Facultatea de Farmacie de la Universitatea din Lahore, Pakistan, studiile au arătat că busuiocul are activități farmacologice excepționale:

– anti-depresive
– stimulente cardiace
– hepato-protectoare
– hipoglicemiante
– hipolipidemiante
– imunomodulatoare
– analgezice
– anti-inflamatoare
– anti-microbiene
– antioxidante
– antiulcerogenice
– chemo-modulatoare
– anticancerigene

Busuiocul luptă cu una din cele mai populare tulburări ale momentului, și anume cu depresia. Este sedativ, anticonvulsiv, antispasmodic și hipnotic. Combate stările de tristețe și de plictiseală. Este util în convulsii, dureri de cap și cefalee.

Persoanele care suferă de insomnie din cauza stresului sau de hipertensiune arterială și indigestie pe fond nervos pot consuma ceai de busuioc. Studiile au arătat că busuiocul ameliorează coordonarea motorie și memoria pe termen scurt. Rezultatele sugerează că această plantă ar putea fi folosită clinic pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale.

Moduri de consum

Se poate bea până la 1 litru de ceai de busuioc pe zi. Aceeași cantitate poate ajuta la diminuarea durerilor reumatice.

Infuzia de busuioc este recomandată și în caz de oboseală sau surmenaj intelectual. Este un tonic nervos foarte bun. Are efecte înviorătoare și stimulente asupra circulației cerebrale. Este indicat în astenie și depresie.

Contra oboselii se poate prepara un amestec de 4 linguri de pulbere de busuioc (uscat și măcinat prin râșnița de cafea), 12 linguri de miere și 4 linguri de polen. Se consumă câte 4-6 linguri pe zi, în cure de 10 zile, cu 5 zile pauză între ele.

Pentru prepararea ceaiului, se folosește 1 linguriță de plantă uscată și mărunțită la 1 cană de apă clocotită. Se infuzează 10 minute, apoi se strecoară.

Din busuioc putem obține un vin medicinal cu efecte tonice. Se folosesc 100 g de flori de busuioc și 1 litru de vin roșu. Florile mărunțite se pun într-un borcan de sticlă, iar peste ele se toarnă vinul. Se închide ermetic și se lasă o săptămână la macerat, apoi se strecoară. Se consumă câte 1 pahar la masă.

Sursă: lataifas.ro

Usturoiul, cel mai puternic antibiotic natural – Tinctură de usturoi împotriva infecțiilor, bolilor și a cancerului

Usturoiul este considerat unul din cele mai puternice remedii ale naturii. Are proprietăți antibiotice remarcabile, fiind eficient într-o gamă largă de boli infecțioase. Eugen Giurgiu, doctor în chimie, spunea că usturoiul are efecte antioxidante, antibacteriene, imunostimulatoare și anticancerigene.

Consumat cu regularitate, acesta protejează organismul de acțiunea distructivă a radicalilor liberi asupra celulelor, crește rezistența la infecții și mărește apărarea imunitară. Efectele sale terapeutice se datorează în mare parte conținutului de alicină, un compus tiosulfinat care dă usturoiului gustul și mirosul specific. Planta de usturoi produce alicină atunci când este atacată de insecte sau microorganisme, sau când este lezată.

Un studiu realizat la Institutul de Știință Weizmann din Israel a arătat că alicina are o activitate antimicrobiană diversă. S-a dovedit eficientă împotriva unei game variate de bacterii gram-negative și gram-pozitive, inclusiv împotriva tulpinilor multi-rezistente de E. coli. Usturoiul are de asemenea efecte antifungice, îndeosebi împotriva Candidei albicanis. Este benefic și în eliminarea paraziților, precum Giardia.

Studiile au arătat că în comunitățile în care consumul de usturoi este mai mare, ratele ulcerului gastric sunt mai mici. Acest lucru se explică prin faptul că alicina inhibă dezvoltarea bacteriei Helicobacter pylori, asociată cu apariția ulcerului gastric. Nu trebuie omise nici acțiunile antivirale, cardioprotectoare și hepatoprotectoare a usturoiului. Numeroase studii au arătat că usturoiul scade riscul bolilor cardiovasculare prin reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului.

Rețetă – Tinctură de usturoi

Usturoiul este medicament atâta timp cât îl mâncăm crud, în stare proaspătă. Dacă nu-l puteți consuma ca atare, puteți încerca următoarea rețetă, recomandată de doctorul Giurgiu. Este foarte ușor de preparat, și are efecte maxime. Această tinctură preparată în casă din usturoi proaspăt este mult mai eficientă decât capsulele cu usturoi din magazine.

Ingrediente

• 40 g de usturoi

• 200 ml de alcool alimentar de 70 de grade

Preparare

Curățați 40 g de usturoi și zdrobiți cățeii cu aparatul manual specific. Puneți-i într-un borcan de sticlă, și turnați peste ei alcoolul. Amestecați și închideți borcanul ermetic. Lăsați usturoiul la macerat vreme de 15 zile, după care se strecoară. Tinctura rezultată se păstrează în sticluțe închise la culoare (eventual de la tincturi mai vechi), prevăzute cu dop picurător.

Se iau câte 10 picături, de 3 ori pe zi, timp de 10 zile. Pentru a fi mai ușor de consumat, tinctura se pune pe un cub de zahăr brut.

Surse articol: lataifas.ro

1. „Cancerul – Tratamente Naturiste”, Eugen Giurgiu

2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10594976 3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4103721/

Salată cu morcov, sfeclă, măr și lămâie – Anti-cancerigenă, anti-îmbătrânire, benefică pentru ficat, inimă și piele

Există numeroase rețete de salate pe care le putem prepara în sezonul rece. Iarna ne putem bucura de textura crocantă a rădăcinoaselor – țelină, morcov, sfeclă roșie, ridiche, pătrunjel, pe care le putem asezona cu fructe aromate, precum mere, pere sau dovleac. Din această combinație de legume și fructe putem prepara și suc.

Naturopații chinezi au descoperit că această băutură, numită “Băutura Miracolelor” sau “Sucul ABC” (de la apple – măr, beetroot – sfeclă și carrot – morcov), poate ajuta la tratarea cancerului și a altor boli. Are efecte benefice asupra ficatului, sistemului cardiovascular și pielii, și proprietăți anti-îmbătrânire.

Salată de Sfeclă, Morcov, Măr și Lămâie

Ingrediente

• 1 sfeclă roșie

• 1 morcov

• 2 mere

• jumătate de lămâie

Preparare

Curățați sfecla de coajă. Merele pot fi folosite cu tot cu coajă, deoarece conține foarte multe fibre și antioxidanți. Spălați-le bine înainte, cu o soluție din apă, oțet și bicarbonat de sodiu. Morcovul poate fi curățat cu o periuță. Ca variante de mărunțire a legumelor, puteți folosi răzătoarea, robotul sau cuțitul, pentru a le tăia julien (bețigașe).

Cel mai simplu este să dați toate legumele și merele prin răzătoarea mare. Amestecați ușor, și adăugați la final sucul proaspăt stors de lămâie, pentru a preveni oxidarea merelor și a morcovului, și pentru a face salata mai aromată. Îi puteți adăuga și puțin oțet de mere și ulei.

La final, puteți presăra pe deasupra miez de floarea-soarelui, semințe de rodie, nuci mărunțite, stafide sau alte fructe uscate. Serviți această salată ca atare, în zilele de post, sau ca garnitură pentru o altă mâncare bogată în grăsimi și proteine. O idee de maioneză vegetală ar fi această maioneză din nuci.

Se prepară foarte ușor, cu ajutorul unui blender. Dacă vă mai rămâne salată, păstrați-o în recipiente de sticlă, la frigider, deoarece sfecla roșie pătează puternic în roșu tot ce atinge.

Sursă: lataifas.ro

COADA-ȘORICELULUI – Planta salvatoare pentru femeile de orice vârstă – Afecțiuni genitale, boli de rinichi, boli digestive și alte afecțiuni

Coada-șoricelului (Achillea millefolium) face parte din categoria plantelor medicinale adresate afecțiunilor femeilor. Renumitul medic naturopat Sebastian Kneipp vorbea despre cât de important este ca femeile să bea să bea din când în când câte o cană de ceai de coada-șoricelului. În scop medicinal, de la coada-șoricelului se folosesc florile și frunzele. Este indicat ca acestea să fie culese pe timp însorit, când principiile active sunt mult mai active.

Coada-Șoricelului (Achillea millefolium)

Indicații terapeutice

Este o plantă salvatoare pentru femeile de orice vârstă, având efecte tămăduitoare asupra organelor pelviene. Este utilă atât în perioada tinereții, când unele fete se confruntă cu menstruații neregulate, cât și în perioada de menopauză sau post-menopauză. Forța ei vindecătoare rezidă în uleiurile volatile conține.

• Afecțiuni genitale:

– ciclu menstrual întârziat, dureri menstruale

– afecțiuni ale organelor pelviene (inclusiv cancer)

– inflamații sau infecții ale ovarelor

– chisturi, fibroame uterine

– prolaps uterin (băi de șezut)

– leucoree (scurgeri vaginale albe)

– mâncărimi vaginale (spălături vaginale, băi de șezut)

• Boli de rinichi:

– cistită

– nisip la rinichi

– incontinență urinară

• Boli digestive

– constipație

– balonare

– crampe la stomac

– lipsa apetitului

– ulcer gastric sau duodenal

• Alte afecțiuni:

– tulburări hepatice, afecțiuni ale bilei

– miomuri (băi de șezut)

– dureri de spate, dureri reumatice

– hemoroizi sângeroși

– tulburări circulare

– regenerarea sângelui

– curățarea corpului de toxine

– migrene – alergii – răceli – hemoragii pulmonare, cancer pulmonar – angină pectorală

Moduri de administrare

Ceaiul de coada-șoricelului se prepară prin infuzare. Se folosește 1 linguriță de plantă la 1 cană de apă clocotită. Se beau câte 1-2 căni pe zi. Pentru uz extern, se folosește aceeași infuzie, sub formă de spălături, pentru tratarea scurgerilor vaginale.

Pentru afecțiunile rinichilor, se pot face și băi de șezut fierbinți, cu o infuzie preparată din 100 g de plantă și 7 litri de apă clocotită.

Sursă: lataifas.ro

Surse articol: “Sănătate din Farmacia Domnului”, Maria Treben “Rețete Pentru Sănătatea Noastră”, Elena Pridie

Frunzele de Pătlagină vindecă orice rană, inclusiv ulcerul varicos și tumorile benigne sau maligne

Terapeuta de origine austriacă Maria Treben scrie în cartea sa celebră „Sănătate din Farmacia Domnului” că pătlagina este un remediu miraculos pentru răni, cunoscut din vremuri îndepărtate. Locuitorii de la sate cunosc forța vindecătoare a acestei plante, și atunci când se rănesc la picioare, culeg frunze proaspete de pătlagină și le aplică pe rană.

De asemenea, atunci când o broască este mușcată de un păianjen, aceasta se grăbește spre pătlagină, deoarece o ajută. Boli în care se poate folosi pătlagina Frunzele verzi de pătlagină, fărâmițate, pot fi folosite cu succes în următoarele cazuri:

– crăpături

– tăieturi

– înțepături de viespe

– mușcături de câine turbat

– mușcături de șerpi sau alte animale veninoase

– bășici (frunzele se pun în pantofi)

– tumoare benignă sau malignă

– tromboză

– ulcer varicos care nu se vindecă

Cazuri de răni incurabile vindecate cu pătlagină

Despre această plantă se spune că poate vindeca orice rană, oricât de gravă sau veche ar fi. În carte ne este relatat cazul unei femei care a folosit cu succes pătlagina pentru a o trata pe vecina ei suferindă de ulcer varicos la picior de 17 ani. Boala era atât de gravă, încă femeia nici nu mai putea ieși din casă. După ce i-a aplicat frunzele de pătlagină, rana s-a închis la scurt timp și nu s-a mai deschis.

Un alt caz ne arată că pătlagina poate tămădui inclusiv rănile deschise ale piciorului amputat. Un invalid de război cu o proteză la picior a dezvoltat răni deschise din cauza caniculei. Nici un tratament nu l-a ajutat. După aplicarea frunzelor de pătlagină, rănile s-au închis peste noapte.

Însăși terapeuta Maria Treben mărturisește că s-a tratat de o mușcătură puternică pe obraz care îi provoca dureri mari cu pătlagină. Locul mușcăturii s-a transformat într-un nodul întărit, care a dispărut peste noapte după tamponarea zonei cu frunze de pătlagină frecate între degete.

Sursă: lataifas.ro

Rețetă – Infuzie de dafin pentru scăderea glicemiei și a colesterolului

Într-un studiu realizat de cercetătorii pakistanezi, frunzele de dafin (Laurus nobilis) au demonstrat că pot îmbunătăți funcția insulinei în vitro, precum și nivelurile de colesterol și trigliceride.

→ Studiu 40 de persoane cu diabet de tip 2 au fost împărțite în 4 grupuri, și au primit capsule cu 1, 2 și respectiv 3 grame de pulbere de frunze de dafin (măcinate), sau un placebo. Toate cele 3 doze de frunze de dafin au redus semnificativ glucoza serică, cu 21-26% după 30 de zile.

Totodată, și nivelul colesterolului total a scăzut cu 20-24% după cele 30 de zile de tratament cu frunze de dafin. Colesterolul “rău” a avut o scădere și mai mare, de 32 până la 40%, iar colesterolul “bun” a crescut cu 20% la grupurile care au primit câte 1 și 2 grame de frunze de dafin.

Nivelul trigliceridelor a scăzut de asemenea cu 25% la grupurile care au primit câte 1-2 grame de frunze dafin.

Nu au existat modificări semnificative la grupul care a primit placebo.

Acest studiu a demonstrat că un consum de frunze de dafin (1-3 grame pe zi) timp de o lună, reduce factorii de risc pentru diabet și bolile cardiovasculare, sugerând totodată că acest remediu naturist ar putea fi benefic persoanelor cu diabet de tip 2.

Infuzie de dafin pentru scăderea glicemiei și colesterolului

Ingrediente

• 10 frunze de dafin

• 600 ml de apă clocotită

Preparare

Spălați bine frunzele de dafin (de mărime medie), și rupeți-le mărunt puneți-le într-un borcan de sticlă sau într-un alt vas smălțuit, și turnați peste ele apa fiartă (circa 3 căni). Acoperiți vasul cu un capac, și lăsați frunzele să stea la infuzat 2-3 ore.

Administrare

Se consumă câte jumătate de cană de infuzie caldă, de 3-4 ori pe zi. Tratamentul durează 2 săptămâni. După o pauză de o lună de zile, cura se poate relua.

Sursă: lataifas.ro

Surse articol: 1. „Vindecarea Bolilor Incurabile Prin Metode Naturale”, Mikhail Tombak2. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2613499/

Studiile confirmă – Varza scade glicemia și ameliorează diabetul – Activitate asemănătoare insulinei

Varza are o activitate asemănătoare insulinei. Acest efect a fost testat pentru prima dată în anul 1923 de Collip. Cercetătorul a obținut extracte din mai multe plante, pe care le-a injectat în corpurile animalelor experimentale. Rezultatele au fost foarte bune: extractele au redus glicemia.

În același an, Dubin & Corbitt au extras o substanță din extractul alcoolic de varză care a scăzut semnificativ nivelul de zahăr din sânge la animale. Metoda de extracție a constat în tăierea verzei mărunt și macerarea ei timp de 24 de ore într-o soluție cu etanol de 95%. Inclusiv administrarea orală a extractelor crude de varză au produs hipoglicemie, potrivit unui studiu 4 ani mai târziu de Ederer.

Rezultate asemănătoare au fost obținute și mai târziu, în anul 1942 de Perri.

În anul 2018, cercetătorii polonezi au investigat efectele extractului de varză roșie (EVR) pe șoareci cu diabet de tip 1 indus de streptozotocină – un agent foarte toxic asupra celulelor beta din pancreas care produc insulină la mamifere. Aceștia au dorit să vadă dacă EVR protejează împotriva complicațiilor vasculare asociate cu diabetul. După 4 săptămâni de tratament cu extract de varză roșie, animalele au prezentat niveluri mai mici de glucoză și hemoglobină glicată și fetală în sânge.

Extractul de varză a îmbunătățit toleranța la glucoză și a crescut nivelurile de insulina serică, proinsulină și peptida-C. În același timp, EVR a îmbunătățit morfologia celulele insulare pancreatice, a crescut cantitatea de celule pancreatice beta și a prevenit anemia la șoarecii diabetici.

Extractul de varză roșie a demonstrat un efect antioxidant puternic. Autorii acestui studiu au concluzionat că EVR ar putea fi folosit ca medicament sau ca supliment alimentar pentru ameliorarea diabetului și prevenirea complicațiilor vasculare asociate cu această boală.

Un studiu și mai recent, publicat în 2019 în Journal of Applied Sciences a demonstrat că varza are capacitatea de a ține sub control nivelul de zahăr din sânge și de a atenua stresul oxidativ asupra ficatului. Cercetătorii au testat extracte din frunze proaspete și uscate de varză albă șobolani cu hiperglicemie. Animalele au fost împărțite în mai multe grupuri:

1. Grupul de control (a primit o dietă obișnuită)

2. Grupul negativ (a primit o dietă bogată în zaharoză)

3. Grupul de tratament (a primit extract de varză)

Experimentul a durat 6 săptămâni.

Cercetătorii au măsurat nivelul de glicemie a jeun la începutul perioadei de testare și la 2 săptămâni după. Rezultatele au arătat că extractul de varză a redus zahărul din sânge și rezistența la insulină. Grupul negativ a avut cele mai mari concentrații de glicemie a jeun (62 mg dL-1).

Sursă: lataifas.ro

“Oțetul celor 4 hoți” – Un remediu foarte valoros împotriva infecțiilor și a multor boli

Istoria acestei rețete datează din timpul marii epidemii de ciumă bubonică din perioada medievală. Se spune că acest preparat miraculos era folosit pentru a combate “moartea neagră” (ciuma sau pesta) care stăpânea Europa secolului al XIV-lea. De altfel, oțetul ca medicament, infuzat cu diferite plante, era utilizat încă din vremea lui Hippocrate. Numele acestui elixir este legat de o legendă foarte populară.

Patru hoți – dintre care unul era botanist – jefuiau casele celor morți de pe urma ciumei. După ce au fost prinși, aceștia au dezvăluit, în schimbul libertății lor, rețeta secretă care i-a ajutat să comită furturile fără să se molipsească. O altă versiune spune că pedeapsa hoților a fost să îngroape victimele, iar dacă supraviețuiau, erau lăsați în libertate. Astfel au creat acest oțet miraculos care să-i protejeze.

Oțetul celor patru hoți este un remediu natural pe bază de oțet, plante și condimente cu efecte puternice antibacteriene, antimicrobiene, antiseptice, antifungice și antivirale. Deși astăzi nu ne mai confruntăm cu o epidemie de ciumă, acest oțet poate fi un remediu foarte valoros împotriva infecțiilor și a multor boli, bun de avut în casă.

Rețeta este foarte simplă:

Ingrediente:

• 2 linguri de cimbru uscat

• 2 linguri de rozmarin uscat

• 2 linguri de salvie uscată

• 2 linguri de lavandă uscată

• 2 linguri de mentă uscată

• 4-8 căței de usturoi

• 900 ml de oțet de mere

Mod de preparare

Puneți toate plantele și usturoiul zdrobit într-un borcan mare de sticlă. Turnați oțetul de mere peste plante. Acoperiți gura borcanului cu o folie de plastic, apoi puneți capacul și închideți ermetic. Lăsați plantele la macerat în oțet la loc răcoros și întunecos circa 6-8 săptămâni. Agitați recipientul zilnic. Strecurați apoi oțetul și păstrați tonicul obținut în sticle de sticlă.

În compoziția acestui oțet mai pot fi adăugate și alte plante cu proprietăți terapeutice importante, precum: – oregano – ghimbir – scorțișoară – aloe vera – ardei iute – gălbenele – coada-șoricelului – pătlagină – cuișoare – lemn-dulce

Cum putem folosi acest oțet miraculos?

Acest remediu este mai ieftin decât antibioticele, și extrem de versatil. Are o mulțime de întrebuințări. Poate fi folosit inclusiv la curățarea și dezinfectarea suprafețelor din casă, cu ajutorul unei sticle cu pulverizator.

Alungarea insectelor:

•  amestecați 60 ml de oțet cu 220 ml de apă și puneți soluția într-o sticlă cu pulverizator.

Pulverizați pe piele, pe haine sau pe alte zone afectate de insecte. Păstrați această soluție la frigider.

Combaterea bolilor sau recuperarea după o boală:

•  pentru adulți: 1 lingură de oțet, de mai multe ori pe zi, diluat cu apă sau cu puțină miere

•  pentru copii: 1 linguriță de oțet, de mai multe ori pe zi, diluat cu apă sau ceai

Pentru întărirea imunității:

•  luați câte 1-2 linguri, cu 1 lingură miere de albine.

Când cineva din casă este bolnav:

• diluați 1 parte de oțet cu 2 părți de apă și pulverizați soluția prin casă sau pe suprafețele din camera bolnavului, pentru a dezinfecta și a alunga microbii.

Pentru mătreață sau ciuperca unghiilor:

•  diluați oțetul și aplicați-l pe pielea capului.

Faceți băi de picioare cu acest oțet diluat cu apă, pentru ciuperca unghiilor.

Atenție, nu folosiți acest oțet dacă urmați un tratament cu medicamente care pot interacționa cu plantele folosite la această rețetă.

Sursă: lataifas.ro

2-3 căței de usturoi pe stomacul gol – Reglează ritmul cardiac, stimulează circulația sangvină și curăță vasele de sânge

Usturoiul este cunoscut în numeroase culturi pentru efectele sale profilactice și terapeutice puternice. Conține compuși cu proprietăți antitumorale și antimicrobiene, și substanțe reduc riscul și simptomele bolilor cardiovasculare și metabolice. Fitoterapeutul Constantin Milică citează în una din cărțile sale de medicină naturistă efectele binefăcătoare ale unei cure preventive cu usturoi pentru sistemul cardiovascular.

Tratamentul constă în administrarea a 2-3 căței de usturoi în fiecare dimineață, pe stomacul gol. Cățeii se curăță de coajă și se înghit întregi, nemestecați, ca pe niște pastile.

Cura durează 2 luni și este recomandată persoanelor care suferă de hipertensiune arterială sau alte afecțiuni cardiovasculare, în scop profilactic, dacă nu sunt prezente alte afecțiuni în care usturoiul crud este contraindicat. Datorită conținutului bogat în sulfide, usturoiul determină reducerea depozitelor de colesterol LDL din pereții arteriali. Are totodată acțiuni hipotensive, fluidizante și vasodilatatoare.

Alte efecte terapeutice:

• reglează ritmul cardiac și contracțiile inimii

• stimulează circulația sangvină

• curăță vasele de sânge

• scade colesterolul de pe pereții arterelor

• reduce nivelul tensiunii arteriale

Specialiștii recomandă persoanelor cu boli cardiovasculare sau risc cardiovascular să consume zilnic usturoi crud, în cure de durată, în mod deosebit celor care au depășit vârsta de 50 de ani. Cura cu usturoi trebuie completată de o dietă de tip lacto-vegetarian.

Consumul de sucuri de legume este deosebit de benefic. Se pot face cure pe termen lung cu sucuri din sfeclă roșie, morcov, păstârnac, pătrunjel sau roșii. Se consumă câte 50 ml de suc, în care se adaugă 1 linguriță de suc de usturoi, hrean și lămâie. Se beau câte 2-3 pahare de suc în fiecare zi.

Studiile științifice confirmă efectele benefice ale usturoiului în prevenirea și tratarea afecțiunilor de natură cardiovasculară. Cercetătorii au demonstrat în studii clinice și experimentale că usturoiul ajută la scăderea presiunii arteriale, a colesterolului seric și a trigliceridelor, la prevenirea aterosclerozei și la inhibarea agregării plachetare. Experimentele pe animale au arătat că administrarea intravenoasă a extractelor de usturoi produce scăderi în tensiunea sistolică și diastolică.

Administrarea orală a acestora la animalele hipertensive a adus la normal nivelurile de tensiune arterială. Studiile clinice pe oameni au arătat că usturoiul a redus tensiunea arterială la peste 80% din pacienții cu hipertensiune. Autorii au subliniat faptul că usturoiul nu produce efecte secundare și nici complicații severe. Administrarea usturoiului la șobolani cu hipercolesterolemie indusă de o dietă bogată în colesterol a redus semnificativ colesterolul seric, trigliceridele și colesterolul LDL.

Majoritatea studiilor umane pe efectele hipolipidemice au arătat că preparatele cu usturoi reduc notabil colesterolul seric și trigliceridele. O meta-analiză sugerează că usturoiul ar trebui considerat o opțiune de tratament cu un profil mult mai sigur decât medicamentele convenționale de scădere a colesterolului la persoanele cu colesterolul mărit. Alte studii umane au confirmat faptul că usturoiul ajută și la prevenirea trombozei.

Sursă: lataifas.ro

Surse bibliografice: 1. Constantin Milică, Medicina Naturistă, Vol. 1, Hipertensiunea arterială, Editura Doxologia, Iași, 2013, p. 32 2. Leyla Bayan, Peir Hossain Koulivand and Ali Gorji, Garlic: a review of potential therapeutic effects, Avicenna J Phytomedicine: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4103721/

Ruladă de ciocolată, cu cremă de lapte – Atât de fragedă și de gustoasă încât se topește în gură

Rețetă simplă – Ruladă delicioasă de ciocolată, cu cremă de lapte

Ingrediente necesare pentru blatul de ciocolată:

200 g făină
200 g zahăr
5 ouă
2 linguri pudră de cacao
1 linguriță praf de copt
75 ml apă fierbinte
5 g zahăr vanilat

Ingrediente necesare pentru crema de lapte:

300 g lapte condensat
150 g unt
5 g zahăr vanilat

Opțional: Miez de nucă mărunțit

Ingrediente necesare pentru decor:

Ciocolată neagră
Miez de nucă mărunțit

Mod de preparare:

Începem cu aluatul:

Batem spumă ouăle, cu ajutorul mixerului, apoi adăugăm treptat zahărul și continuăm să batem până obținem o textură voluminoasă.

Amestecând continuu, punem și zahărul vanilat și apa fierbinte, după care adăugăm treptat și făina amestecată cu praful de copt și cu pudra de cacao și amestecăm cu spatula.

Tapetăm o tavă cu hârtie de copt, turnăm amestecul în tavă, întindem uniform și coacem timp de 15-20 de minute în cuptorul preîncălzit la 200 de grade Celsius.

Timpul de coacere variază de la cuptor la cuptor, așa că blatul trebuie verificat dacă este gata, cu o scobitoare.

După ce s-a copt, răsturnăm blatul pe un prosop curat și umed de bucătărie, scoatem hârtia de copt și rulăm cu tot cu prosop. Lăsăm deoparte până de răcește complet.

Între timp, ne ocupăm de cremă: batem untul moale, cu mixerul, câteva minute, apoi, bătând continuu, adăugăm câte o lingură de lapte condensat și zahărul vanilat. După plac, se poate adăuga miez de nucă.

Dacă blatul s-a răcit complet, îl derulăm și întindem uniform crema peste el, apoi îl rulăm din nou.

Decorăm cu ciocolată topită și miez de nucă, apoi băgăm la frigider pentru 4 ore.

Să o savurați cu drag! Poftă bună!