kiloCalorii Blog Pagina 30

Semănarea și plantarea răsadurilor de ardei gras – Instrucțiuni simple, eficiente, pas cu pas

1.Umplem recipientele alese cu substratul pregătit și îl udăm bine cu apă sau cu soluție de permanganat de potasiu.

2.Facem mici șanțuri de 1-1,5 cm adâncime, la o distanță de 4 cm unde semănăm apoi semințele, păstrând o distanță de 1-1,5 cm între ele.

În cazul în care semănăm semințele de ardei gras în vase separate, atunci vom face câte 2 găuri de 1-1,5 cm adâncime în care vom adăuga apoi câte o sămânță.

3.Acoperim semințele cu un strat de substrat, după care acoperim și recipientele cu folie de plastic și le transferăm într-un loc cald.

Până în momentul în care primele plante apar, vom stropi regulat solul cu un pulverizator.

Cultivarea răsadurilor

Imediat ce apar primele plante tinere, îndepărtăm folia și transferăm recipientul într-un loc luminos.

În primele 5-7 zile, noile plante vor avea nevoie de temperaturi între 13-16 de grade Celsius ziua, și între 8-10 grade Celsius noaptea. În aceste zile, nu vom uda răsadurile.

După aceste zile, vom ridica temperatura la 20-27 degrade Celsius.

Răsadurile au nevoie de irigare rară și abundentă, o dată pe săptămână și apa trebuie să fie turnată sub rădăcină, fără a atinge lăstarii.

Când apar primele 2-4 frunze adevărate, vom transplanta răsadurile în recipiente separate de minim 500 ml.

Stratul superior de sol din ghivece trebuie afânat periodic, deoarece răsadurile de ardei au nevoie de mult oxigen.

Fertilizarea

-prima fertilizare o vom face după 2 săptămâni după transplantare: la 10 L de apă vom adăuga 5 g de uree și 30 g de superfosfat

-a doua fertilizare o vom face cu 3 sau 4 zile înainte de plantarea răsadurilor în câmp deschis: la 10 L de apă vom adăuga 25 g de sulfat de potasiu și 50 g de superfosfat

Materialul săditor pentru plantarea în câmp deschis

Peste 50 sau 70 de zile după apariția plantelor tinere, vom planta răsadurile la locul lor permanent.

Cu 10-15 zile înainte de acest proces, vom începe să călim materialul săditor.

În prima zi, vom deschide geamul mic unde stau plantele, pentru 1 oră.

Treptat, vom mări durata acestor băi de aer, până la 6-8 ore pe zi, iar înainte de plantare, vasele le vom transfera în seră sau pe verandă.

Cu o zi înainte de plantare, le lăsăm peste noapte pe verandă.

Răsadurile gata de plantare trebuie să aibă o înălțime de 20-30 cm și între 6 și 8 frunze adevărate, de o culoare intensă.

Spor la grădinărit!

Măr bătrân – Iată cum trebuie făcute tăierile de întinerire a unui măr bătrân

Există 2 metode de tăieri de întinerire: cea în 2 etape și cea într-o singură etapă.

Întinerirea în 2 etape, schema modernă

Practicând această metodă, coroana se va forma timp de 2 ani și în câteva etape.

În primul an, se scurtează jumătatea sudică a coroanei, până la înălțimea de 3 m și până la lățimea de 2m.

În al doilea an, se procedează la fel pe partea de nord.

În același timp, lăstarii cei mai puternici se păstrează la o distanță de 70 cm unul de altul, se curăță marginile tăieturilor cu un cuțit de grădină și se acoperă cu var.

În cazul în care diametrul tăieturii va fi mai mare de 5 cm, se va aplica un strat de folie neagră deasupra varului, care ca fi îndepărtat abia toamna.

Întinerirea într-o singură etapă

Această metodă este cea controversată, întrucât poate fi destul de nemiloasă față de copac.

Poate duce fie la întinerirea fie la moartea copacului.

Cel mai indica este ca pomii să nu fie lăsați neîngrijiți într-o asemenea măsură.

În lipsa altei alternative, pentru această metodă se scurtează mărul până la o înălțime acceptabilă, îndepărtând partea de sus a conductorului central și toate ramurile neroditoare, bătrâne sau slăbite.

O astfel de tăiere se face strict primăvara, întrucât un pom cu o astfel de cantitate enormă de leziuni nu va rezista iernii.

Următoarele reguli se vor respecta, indiferent de metoda de întinerire:

-mai întâi se vor îndepărta ramurile mari
-se vor îndepărta ramurile bolnave, uscate, goale și cele deteriorate sau orientate spre centrul coroanei
-se vor păstra doar 10 lăstari concurenți pe întreg copacul
-la o înălțime de maxim 3,5 m, de va îndepărta partea de sus a trunchiului
-după pașii de mai sus, se va analiza de la depărtare copacul și se vor rări iar zonele dese
-nu se vor elimina mai mult de un 1 /3 de ramuri dintr-o dată

Sfat:

Varul de grădină se va pregăti înainte de a începe procedura de întinerire și va fi la îndemână de-a lungul întregului proces, astfel evitând omiterile rănilor și agravarea copacului.

Spor la grădinărit!

Cărbunele activat – 8 moduri de utilizare eficientă în grădina proprie

Cărbunele activat ajută în protejarea răsadurilor de putregai, în eliminarea mucegaiului din ghiveci, în protejarea tăieturilor platelor și în reducerea acidității solului.

1.Pentru înrădăcinarea butașilor

Butașii fiind foarte vulnerabili în fața infecțiilor și bolilor fungice, însă pot fi protejați cu ajutorul cărbunelui activ.

În recipientul butașilor se adaugă câteva pastile zdrobite și se toarnă apă.

Totodată, cărbunele este și o minunată alternativă pentru preparatele de stimulare a rădăcinilor, ajutând la o înrădăcinare mai bună și la o creștere mai rapidă.

2.Sol pentru răsaduri cu cărbune

Cărbunele absoarbe foarte bine umiditatea și are capacitatea de a proteja pământul de putregai.

Pentru un singur recipient, se folosesc 1 sau 2 pastile zdrobite sau 250-500 mg de pulbere.

3.Cărbune pentru sol sănătos

Proprietățile absorbante ale cărbunelui pot fi aplicate cu succes și în grădină, întrucât hrănind plantele cu această substanță duce la rezolvarea problemelor precum excesul de metale grele și de substanțe chimice periculoase din sol, excesul de aciditate.

Mai mult, amidonul conținut de cărbune hrănește culturile.

Se adaugă în apa pentru irigare pastilele sau praful de cărbune sau se îngroapă direct în sol.

4.Prelucrarea tăieturilor plantelor

După diversele lucrări de divizare, tăiere și îndepărtare a părților deteriorate, dezinfectarea acestor tăieturi este esențială.

Și de data aceasta, cărbunele este de mare ajutor: se presară generos locul proaspăt tăiat și se lasă pe plantă.

De asemenea, în timpul transplantării, se poate presăra pe rădăcinile plantelor.

5.Ajutor în lupta cu bolile fungice ale plantelor

Împiedicând înmulțirea microflorei patogene, cărbunele este foarte eficient pentru combaterea bolilor fungice, însă numai în scop profilactic sau numai în faza de început a dezvoltării lor.

Imediat ce apar primele simptome, solul se stropește cu cărbune activat zdrobit.

6.Pentru fertilizarea plantelor de interior

Cărbunele poate fi folosit cu succes pentru a fertiliza plantele de interior.

După o asemenea fertilizare, plantele se vor dezvolta mai bine și vor înflori mai frumos.

Aceste rezultate se datorează proprietăților dezinfectante ale cărbunelui, care va inhiba dezvoltarea bacteriilor periculoase și ciupercilor, va elimina excesul de umiditate și ca reduce aciditatea solului.

Pentru un singur ghiveci, se vor folosi 1-2 de astfel de pastile care se vor rupe în 2-4 părți și se vor îngropa apoi în pământ.

7.Împotriva mucegaiului din ghiveci

Motivul mucegaiului din ghiveci este, de cele mai multe ori, udarea excesivă, respectiv umiditatea ridicată din încăpere.

Se îndepărtează stratul de pământ mucegăit după care se presără pământul, generos, cu cărbune zdrobit.

Peste câteva zile, cărbunele se înlocuiește cu altul proaspăt.

8.Împotriva musculițelor

Se întâmplă uneori ca pe răsaduri sau plante să apară musculițe.

Acestea pot zbura de afară, pot apărea din solul contaminat sau de pe legume și fructe.

Musculițele, preferând solul umed și acid, se pot înmulți rapid, depunând ouă din care ies larvele care se vor hrăni cu rădăcini.

Cărbunele activ nu va ucide aceste musculițe, însă va forma o barieră pentru reproducerea lor.

Pământul din vas se presară cu un strat gros de cărbune zdrobit, după care se va completa cu alte metode pentru a avea efectul pozitiv așteptat.

Spor la grădinărit!

Cea mai bună metodă pentru semănarea semințelor mici – 7 pași simpli și siguri

Pentru a semăna semințele, vom avea nevoie de sol, foarfecă, șervețel de hârtie, recipiente, semințe, recipient cu pulverizator mic și amestec de apă și preparat fungicid.

1.Începem prin a umple cu pământ un recipient cu găuri de drenaj. Aplatizăm ușor cu palma pământul.

Pentru semințele mici, vom folosi sol din comerț, întrucât aceste semințe cresc lent, prin urmare sunt vulnerabile la mucegai.

2.Tăiem o bucățică de șervețel de hârtie, de mărimea recipientului și o așezăm peste sol.

3.Semințele le transferăm pe o bucată de hârtie, după care le repartizăm pe suprafața șervețelului.

4.Semințe semănate cu hârtie și semințe semănate fără hârtie.

5.Umezim șervețelul cu amestecul de apă și preparat fungicid, de la o distanță de 20 de cm.

6.Acoperim recipientul cu capac și îl punem la loc cald și luminos.

7.Stropim periodic șervețelul cu apă.

Spor la grădinărit!

5 metode probate, care vă asigură reușita – Cum se realizează corect înmulțirea zmeurului

1.Înmulțirea prin lăstari lignificați de rădăcină

Aceasta este cea mai ușoară modalitate de înmulțire, din muguri adventivi lăstarii se vor forma pe rădăcinile zmeurului.

La începutul sau mijlocul toamnei, lăstarii lignificați de 1 an, care cresc la distanță de 30 de cm de tufa-mamă , se scot din pământ, păstrând cât mai multe rădăcini lungi de 12-15 cm.

Lăstarii care prezintă o umflătură la bază au fost afectați de musculița galicolă a tulpinilor, deci se renunță la ei. Nu se vor folosi nici lăstari care prezintă pete albastre sau formațiuni ale cancerului bacterian.

Se îndepărtează toate frunzele.

2.Înmulțirea prin lăstari verzi de rădăcină

Această metodă poate fi aplicată primăvara, atunci când lăstarii verzi de rădăcină ating o înălțime de 10-20 de cm.

Se scoate tufa din pământ și se aleg cei mai buni lăstari cu tot cu balot de pământ.

Lăstarii se sădesc pe un pat până toamnă, atunci când se plantează.

3.Înmulțirea prin butași de rădăcină

În cazul în care tulpinile de zmeur sunt afectate de vreo boală, această metodă este cea mai sigură.

Prin această metodă, zmeurul poate fi înmulțit atât primăvara, cât și toamna.

Se sapă solul la o distanță de 40 de cm de la centrul tufei, cu mare grijă.

Se scoate rădăcina adventivă cu mare atenție din pământ și se păstrează un număr maxim de ramuri.

Rădăcinile cu diametrul peste 2mm și sănătoase se taie în bucăți de 8-10 cm lungime. Fiecare trebuie să aibă câte 2 muguri.

Se sădesc butașii pregătiți în sol afânat și fertil, în șanțuri cu adâncimi de 5-10 cm.

Se introduc fără a lăsa spații între ei, se acoperă cu pământ și se ud.

4.Înmulțirea prin butași verzi

Pentru această metodă, se folosesc lăstarii de rădăcină tăiați în timpul lucrărilor de rărire.

În luna mai sau în luna iunie, se aleg lăstarii de 8-15 cm, cu 2-3 frunze și se taie atent, la nivelul solului.

Se leagă împreună câte 10-15, se pun în soluție de stimulator de creștere pentru 16 ore după care se plantează în seră.

După 3 sau 4 săptămână, se transferă butașii înrădăcinați în câmp deschis.

5.Înmulțirea prin divizia tufei

Această metodă poate fi aplicată doar în cazul plantelor mature, cu un sistem radicular bine dezvoltat.

Atunci când tufa de zmeur este divizată, se păstrează pe fiecare parte 3 lăstari tineri, viguroși și sănătoși, împreună cu rădăcinile dezvoltate.

O tufă de zmeur poate fi divizată în 4 sau 5 puieți de calitate.

Spor la grădinărit!

Iată cum se face altoirea părului, primăvara – Tot ce trebuie să faceți, pas cu pas

Primăvara este cea mai bună perioadă pentru a efectua altoirea părului.

Este important de știut că acest proces este unul cu multe particularități și foarte divers.

Pentru un rezultat garantat, părul se altoiește doar pe un alt păr și nu alte culturi.

Cum procedăm?

Putem altoi părul fie prin ochi, fie prin butași.

Cea mai bună perioadă pentru altoirea prin butași este înainte sau chiar în timpul circulației intensive a sevei.

Pentru altoirea prin ochi, prima jumătate a verii: se face într-o incizie sub forma literei „T”.

Altoirea prin butași

Această metodă de altoire se poate face fie în placaj lateral ( la mijlocul primăverii sau pe parcursul verii ), fie în despicătură ( la începutul lunii aprilie ), fie în punte ( la începutul circulației sevei ), sau sub scoarță ( atunci când nu mai există pericol de îngheț ).

Altoirea părului sub scoarță

Dintre toate metode de mai sus, cea mai simplă este altoirea sub scoarță, deoarece se prinde din prima încercare chiar și la începători.

Pregătirea butașilor se începe din toamnă, după ce cad frunzele și după ce circulația sevei încetează.

Se selectează lăstari semi-lignificați de 1 un și se taie din ei butași de 10 sau 15 cm lungime, cu 2 sau 3 muguri bine dezvoltați.

Vârfurile ramurilor nu sunt recomandate ca altoi, nici partea inferioară a lăstarului.

După tăiere, se așeză butașii într-un recipient umplut cu nisip sau cu rumeguș umed și se pune la loc întunecat și uscat, la o temperatură de 0 sau 5 grade Celsius.

Recipientul se va ține în acel loc până la momentul altoirii.

Cu 1 zi înainte de altoirea de primăvară, se transferă recipientul cu butași într-o încăpere caldă, după care se înmoaie butașii în apă timp de 20-30 de minute.

Se pregătește portaltoiul:

Se taie partea superioară a tulpinii și se curăță, cu mare grijă, locul tăierii.

Se realizează o secțiune longitudinală de 4-5 cm în coajă, ca stratul superior să se dezlipească ușor.

Se reînnoiesc tăieturile butașului: cea superioară trebuie să fie dreaptă și cea inferioară trebuie tăiată la un unghi de 25-30 de grade.

Folosind un cuțit ascuțit, se separă ușor scoarța apoi se introduce sub ea butașul și se lipește strâns.

Se acoperă cu plastilină sau var de grădină tăietura superioară și locul altoirii.

Se înfășoară locul altoirii cu bandă izolatoare, în așa fel încât să nu rămână spații libere între straturi.

Se îmbracă apoi cu o pungă de plastic care se fixează bine.

Pe parcursul a 10-14 zile, se verifică planta altoită: butașul trebuie să se prindă de portaltoi și mugurii trebuie să se umfle.

În caz contrat, altoirea nu s-a prins.

Spor la grădinărit!

Recoltă bogată de ardei gras, pas cu pas – Semănarea semințelor de ardei gras pentru răsaduri și transplatare

Ca și cultură, ardeiul se maturizează între 15 și 18 săptămâni, așadar necesită o semănare timpurie.

E necesar să începem semănarea la sfârșitul iernii, în februarie pentru o primă recoltă în lunile iunie și iulie.

Iată de ce avem nevoie pentru semănare și transplantare:

-recipiente pentru răsaduri
-semințe de ardei
-farfurie
-sol universal
-pahar
-șervețele de hârtie
-coji de ouă
-permanganat de potasiu
-băț de lemn
-seră pentru răsaduri
-pungă transparentă de plastic
-stropitoare
-recipiente cu pulverizator
-lopățică pentru grădină

1.Primul pas este pregătirea semințelor

Prima și poate cea mai importantă etapă este pregătirea semințelor pentru semănare.

Deoarece această cultură dă plante tinere destul de greu, trebuie să lăsăm semințele să germineze.

Deși este un pas opțional, noi vă recomandăm dezinfectarea semințelor cu soluție roz de permanganat de potasiu, timp de 30 de minute.

După ce am dezinfectat semințele, le învelim în șervețele, le umezim bine, le așezăm pe o farfurie și le acoperim cu o pungă de plastic.

Punem farfuria cu semințe la loc cald, asigurându-le umiditate suficientă.

Peste 3 zile, semințele se vor umfla și vor germina.

2.Al doilea pas este pregătirea solului

În ceea ce privește tipul de sol, putem folosi fie pământ de grădină, fie sol universal cumpărat de la orice magazin. A treia opțiune este amestecarea acestor două tipuri de sol, în proporții egale și adăugarea de cenușă de lemn.

Dacă pământul este foarte rece, trebuie să-l aducem într-o încăpere să se încălzească, pentru 3 sau 4 zile.

3.Al treilea pas este pregătirea recipientelor

Putem semăna semințele de ardei într-o cutie pentru răsaduri după care le putem transplanta în recipiente separate.

În cazul în care dorim să plantăm răsadurile de ardei fără să le transplantăm apoi, atunci vom semăna semințele direct în vase separate.

Putem folosi pahare de plastic sau de hârtie sau recipiente speciale.

La baza vasului, este foarte important să asigurăm drenajul: adăugăm argilă expandată, pietriș sau coji măcinate de ou pentru a evita stagnarea apei și, implicit, putrezirea semințelor.

Cojile de ou sunt și un îngrășământ excelent pentru răsaduri.

Adăugăm apoi pământul pregătit și udăm bine cu apă.

4.Următorul pas este semănarea

După ce am umplut recipientele cu sol, facem găuri de 1,5 cm în pământ.

Repartizăm semințele apoi le presărăm atent cu pământ.

Dacă am ales să plantăm semințele într-un singur vas, vom păstra o distanță între 3 și 5 cm.

După ce am acoperit semințele, umezim solul cu apă caldă, folosind un pulverizator.

5.Îngrijire

Pentru a nu deteriora plantele, vom acoperi recipientul cu folie de plastic și îl punem la loc cald, pe calorifer, de exemplu, dar departe de curent.

Imediat ce apar primele plante, trebuie să iluminăm suplimentar răsadurile, cu o lampă fluorescentă, asigurându-ne astfel că vor primi între 12 și 14 ore de lumină.

Cât despre umiditatea solului, este important de știut că atât insuficienta cât și excesul de umiditate este foarte periculoasă pentru micuțele plante.

Indicat este să le udăm cu apă stătută de la robinet.

6.Urmează transplantarea răsadurilor

Atunci când observăm apariția primelor 2 sau 3 frunze, putem transplanta răsadurile.

Ca balotul de pământ să se separe bine, vom uda mai întâi pământul din recipient.

Pregătim pământul ( pasul 2 ), după care facem câte o gaură.

Separăm răsadurile cu foarte mare atenție, ajutându-ne de o lopățică. Avem grijă să nu deteriorăm tulpina.

Plantăm răsadurile în găurile pregătite și le presărăm cu pământ, până la punctul de creștere ( până la punctul îngroșat deasupra rizomului ) și le udăm generos cu apă stătută.

Pentru a le oferi timp de adaptare, este indicat să ferim răsadurile de lumina intensă timp de câteva zile.

În vederea îngrijirii răsadurilor, trebuie să ne asigurăm de următoarele:

-iluminare suplimentară la nevoie
-călirea înainte de plantarea la loc permanent
-irigare rară și abundentă
-fertilizare cu îngrășământ mineral complex

Spor la grădinărit!

Stimulent natural pentru creșterea plantelor – Îngrășământ ieftin și bun, la îndemâna tuturor

Îngrășământul prezentat mai jos este unul economic și simplu, însă puțin cunoscut de marea majoritate.

Această legumă oferă tot necesarul de microelemente și vitamine tuturor plantelor de interior și nu numai.

Este vorba despre morcov.

Morcovul este bogat în fier, fosfor, potasiu, zinc, magneziu, cupru, vitaminele B, C, E, K.

Ce trebuie să facem?

În primul rând, alegem un morcov de 200 de grame, intens colorat: cu cât este mai intens colorat, cu atât mai mulți nutrienți conține.

Spălăm morcovul, îl dăm prin răzătoarea mare, cu tot cu coajă și îl acoperim cu 1 L de apă aflată la temperatura camerei.

Lăsăm deoparte pentru 24 de ore, la temperatura camerei.

Scurgem morcovul de lichid și folosim lichidul obținut pentru a uda plantele.

Această soluție are rolul de a hrăni plantele și de a dezinfecta solul.

Spor la grădinărit!

Iată cum puteți crește răsaduri fără pământ – Metodă simplă, cu rezultate extraordinare

În primele etape de dezvoltare a semințelor, alegerea solului potrivit este cea mai importată dar, deseori, este dificilă.

Întrucât cultivarea răsadurilor în condiții de apartament poate fi complicată, vă venim în ajutor cu o metodă pentru care nu este nevoie de pământ.

Totodată, această metodă oferă posibilitatea de a alege cele mai puternice plante tinere, cu un sistem radicular bine dezvoltat.

Este recomandat folosirea recipientelor cu capac, cu o înălțime între 8 și 10 cm, cum sunt cutiile de plastic de sub torturi, cu capac ermetic.

Semănarea

Se așază la baza vasului între 5 și 7 straturi de hârtie igienică.

Hârtia de la bază trebuie să fie umedă și lichidul în esces trebuie scurs.

Se prelucrează semințele: se înmoaie și se călesc, dar nu le lasă la germinat.

Se repartizează câte o sămânță pe hârtia pregătită din vas, fără să se atingă una de cealaltă și fără presarea hârtiei.

Se închide ermetic recipientul și se pune la loc cald, între 25 și 27 de grade Celsius, până apar plantele.

Se scoate capacul zilnic, pentru 2-3 minute, pentru a aerisi și stropi semințele, și mai apoi plantele.

După fiecare stropire, este foarte important scurgerea apei în exces.

Imediat ce apar primele plante, recipientul se mută sub o lampă fluorescentă.

Temperatura în timpul zilei nu trebuie să fie mai mare de 17-20 de grade Celsius, și noaptea de 14-17 grade Celsius.

Se deschide al doilea cadru al geamului sau o fereastră mică pentru a obține aceste condiții.

Transplantarea

Imediat ce apar primele semne ale frunzelor adevărate și frunzele cotiledonate se desfac, răsadurile se scot din recipient, se scurtează rădăcinile la înălțimea plantei ( cel mult 5 cm ) și se plantează în ghivece.

Ghivecele trebuie umplute în prealabil cu pământ, pe jumătate. Când plantele cresc, se mai adaugă pământ.

Este recomandat ca transplantarea să se întâmple seara.

După sădirea răsadurilor în ghivece, acestea se stropesc, se acoperă cu o sticlă de plastic și se dau la loc întunecos și cald pentru 12 ore.

Dimineața următoare ghivecele se mută lângă un geam.

Îngrijire

-udare și adăugare de pământ pe măsură ce răsadurile cresc
Această modalitate va avea drept rezultat plante tinere rădăcinoase și puternice, cu tulpini tari.

Spor la grădinărit!

A început sezonul de grădinărit – 13 sfaturi practice de care trebuie să țineți cont

1. Soluție împotriva buruienilor

Pentru a prepara această soluție în condiții casnice, se amestecă 1 lingură de detergent pentru vase cu 4 L de oțet și cu jumătate de pahar de sare.

Amestecul obținut se toarnă peste buruieni într-o zi caldă.

2. Gândaci de Colorado

Pentru a scăpa de acești gândaci care atacă cartofii, se prepară o soluție din muștar praf ( 1 cutie ) dizolvat în apă caldă. Se adaugă și 100 ml de oțet și se stropesc tufele de cartofi.

3.Dăunători

Folosirea produselor chimice nu este neapărat nevoie pentru a scăpa de răzătoarele care mănâncă tulpinile și recolta.

O simplă soluție cu apă și săpun va speria dăunătorii și va proteja plantele și de afide.

4.Flori în ghivece

Plantele precum Geranium, Fuchsia, Begonia și Hortensia se simt foarte bine în aer liber.

Ghivecele se pot repartiza în mijlocul grădinii, în jurul potecilor sau lângă casă.

5.Plante cățărătoare

Aceste plante sunt considerate ca fiind cel mai bun decor pentru foișor sau pentru fațadă.

Una dintre cele mai frumoase astfel de plante este trandafirul cățărător, dar pentru rezultate rapide se recomandă fie Volbura, Sângele voinicului sau Nasturium.

6. Îngrășăminte naturale

Cele mai eficiente astfel de îngrășăminte sunt cojile de ouă, cojile de babane, zațul de cafea și infuzia de ceai.

7.Înflorire

Îngrășământul pe bază de drojdie, preparat prin dizolvarea a 100 de grame de drojdie proaspătă într-un litru de apă, este un îngrășământ excelent pentru a ajuta înflorirea florilor.

Se udă florile, o dată pe lună, cu această soluție.

8.Cenușă

Pentru combaterea dăunătorilor precum afide, melci și acarieni de varză, cel mai eficient produs este cenușa de lemn.

Se presară paturile cu acest produs ecologic sau se înconjoară plantele cu ea, iar în cel mai scurt timp dăunătorii vor dispărea.

9.Rădăcini

În ceea ce privește plantele din grădină, toate fiind individuale, necesită de îngrijire specială.

Unele pot necesita de o irigare bună a rădăcinilor, de exemplu.

Pentru asta, se fac câteva găuri într-o sticlă după care se îngroapă sticla lângă plantă.

10.Sere individuale

Aceste sere din folie de plastic protejează plantele crescătoare la început de sezon.

Sunt și foarte ușor de instalat și de îndepărtat.

11.Dispozitiv pentru plantare

Începutul sezonului este o perioadă încărcată: realizarea de sere, pregătirea solului, asigurarea irigării etc.

Pentru a ușura această muncă, există diferite aparate.

Acest aparat făcut în condiții casnice dintr-o țeavă PVC ajută la realizarea gropilor și la semănarea semințelor.

12.Fluturi

Câteva bucăți de fructe și vase cu apă vor atrage aceste insecte frumoase în grădină.

13 Arbore de lămâie

Acest arbor, în afară de faptul că este considerat un decor exotic, este și un excelent remediu împotriva țânțarilor.

Tăierea frunzelor superioare și ținerea plantei adulte, timp de câteva săptămâni în ghiveci, este foarte importantă pentru dezvoltarea copacului.

După cele câteva săptămâni, lămâiul va fi gata de plantat în câmp deschis.

Spor la grădinărit!