Începem cu o precizare: vezica biliară, colecistul și fierea e unul și același lucru. Este un organ situat pe partea dreaptă a abdomenului, sub ficat și are ca funcție principală stocarea lichidului biliar pe care ficatul îl secretă continuu.
Între mese, vezica biliară este relaxată și umple cu acest lichid biliară, iar în timpul meselor se contractă și elimină lichidul biliar în intestine. După alte câteva ore se relaxează din nou și începe să se umple. Acest lichid biliar are un rol semnificativ: în procesul de digestie, în descompunerea grăsimilor, în stimularea tranzitului intestinal și în eliminarea substanțelor rezultate din metabolizarea unor medicamente.
Atunci când vezica biliară nu se contractă suficient pentru a se goli, vorbim despre „bilă leneșă” (dischinezie biliară) care este o tulburare funcțională care perturbă digestia.
Bila leneșă – Simptome comune
- durere inexplicabilă în cadranul superior drept al abdomenului
- durere abdominală după masă
- intoleranță la alimentele grase
- gust amar (mai ales dimineața)
- greață însoțită de durere
- balonare
- vărsături
- arsuri
- migrenă, constipație cronică (simptome mai puțin cunoscute)
Bila leneșă – Cauze comune
O posibilă cauză poate fi prezența calculilor biliară care s-au format din cauză că lichidul biliar în vezică a stagnat și nu s-a eliminat. De asemenea, poate fi și consecința unor afecțiuni precum:
- gastrită
- ulcer duodenal
- hepatita A
- hepatita B
- pancreatită
Am menționat mai sus durerea abdominală care apare după masă: mai ales după o masă copioasă sau care conține alimente picante sau grase. Teoretic, aceste alimente grase ar fi cele care declanșează crizele biliare, însă fiecare persoană are un grad propriu de toleranță și nu reacționează neapărat la toate alimentele menționate mai jos.
Cu toate acestea, alimentele de mai jos trebuie considerate alimente cu risc mai ridicat:
- alimentele cu gust picant (care conțin muștar, piper, boia sau ardei iute, usturoi)
- afumăturile de orice fel
- ouăle (mai ales prăjite)
- untul și margarina
- carnea grasă
- mezelurile
- peștele gras, prăjit
- scoicile, fructele de mare
- slănina
- maioneza
- iaurtul, smântâna, laptele și brânzeturile grase (inclusiv cașcavalul)
- frișca
- sosurile
- mâncarea cu rântaș
- carnea și cartofii prăjiți
- alimentele conservate
- preparatele cu carne tocată
- înghețata, ciocolata
- dulciurile cu grăsimi sau cu multe ouă
- nucile, arahidele, fisticul
- smochinele, kiwi
- roșiile crude
- ridichile negre
- ceapa (atât crudă cât și prăjită)
- fasolea boabe
- castraveții
- varza
- vinetele
- fructele uscate
- pâinea prea proaspătă
- ciupercile
Prima măsură care trebuie luată pentru a evita starea de rău (sau chiar operația!) este să ții regim.
Nu este un tratament, dar reduce din severitatea simptomelor.
Se exclud alimentele de mai sus și se optează pentru legume proaspete, carne slabă de pește, vită sau pasăre, lactate și brânzeturi degresate și semi-degresate, paste făinoase, orez, fulgi de ovăz, prăjituri uscate cu fructe și compoturi.
